Esec in lupta pentru limitarea costurilor de imprumut?

Autoritatile s-au chinuit sa vanda obligatiuni la randamente considerate acceptabile de catre oficialitati si au refuzat sa depaseasca pragul de 7%, insa yield-urile au sanse mai mari sa creasca decat sa scada, din cauza masurilor de austeritate care impiedica relansarea economica, dar si a guvernului instabil, scrie agentia de presa.

Potrivit calculelor Reuters, Romania trebuie sa se imprumute de 19 miliarde lei pana la sfarsitul acestui an, daca transele de la FMI continua sa fie aprobate, iar titlurile de trezorerie in euro scadente in noiembrie sunt refinantate.

Ministerul Finantelor a vandut pana acum, in luna iulie, obligatiuni de numai 982 milioane lei, din cele 4,65 miliarde lei planificate, toate operatiunile avand o maturitate de cel mult un an.

"Intreg apetitul pentru active riscante va scadea (...) Mediul general de finantare va deveni cu mult mai dificil", avertizeaza economistul Neil Shearing de la Capital Economics, Londra.

Ministerul Finantelor a anuntat ca spera sa stranga bani din emisiuni de obligatiuni denominate in euro pe piata locala, inclusiv una programata pentru saptamana viitoare, dar si sa apeleze la pietele internationale de capital, noteaza Reuters, adaugand insa ca guvernantii nu au dat detalii privind nevoile de finantare din a doua jumatate a anului.

"Nevoile de finantare (...) cresc, iar finantarea denominata in euro de pe piata locala ar putea fi o diversificare buna", apreciaza economistul-sef al UniCredit, Rozalia Pal.

Economistii estimeaza ca rezervele de cash ale guvernului pot acoperi nevoile pentru maximum una-doua luni, insa statul nu este in pericol de a nu-si putea onora obligatiile si are mai multe solutii posibile la dispozitie, pe langa plata unor randamente mai ridicate, scrie agentia de presa.

Obligatiunile de 1,4 miliarde euro cu maturitatea in noiembrie erau un motiv de ingrijorare, insa analistii considera ca Guvernul a demonstrat ca poate acoperi aceasta scadenta printr-un club loan pe termen scurt sau prin acorduri bilaterale cu bancile locale.

Insa, in timp ce aceste optiuni acopera necesarul imediat de finantare, problema reala este doar amanata.

Economistul-sef al ING Bank, Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, considera ca Bucurestiul poate opta pentru intarzierea platilor, spre exemplu rambursarile de TVA catre firme - o greseala structurala care sugruma fluxul de numerar - atata timp cat continua sa plateasca salariile si pensiile din sectorul public.

"Trebuie sa atraga lichiditate cat de repede pot, chiar si platind randamente mai mari. Altfel, vor fi fortati sa plateasca yield-uri mult mai mari decat acum, atragand in acelasi timp aproape nimic", a aratat el.

Solutia de a plati pur si simplu dobanzi mai mari pentru a vinde obligatiuni guvernamentale ramane, de departe, cea mai buna optiune aflata la dispozitia guvernului, mai ales din moment ce bancile ar accepta randamente de 7,7-7,8% pentru datorii pe un an, mai spune Chidesciuc.

Aceste niveluri sunt inca scazute comparativ cu costurile de indatorare din ultima parte a anului trecut, cand Romania platea si peste 10%, in urma inghetarii acordului cu FMI.

Guvernul trebuie sa ramana si in gratiile FMI, in special dupa ce institutia s-a retras saptamana trecuta din discutiile cu autoritatile ungare, noteaza Reuters.

Solutia finala, "de panica", la care poate apela in ultima instanta Bucurestiul este sa ceara mai multi bani de la FMI, potrivit analistilor.