Europa a rasuflat usurata sambata, dupa ce liderii UE au ajuns la un acord privind bugetul comunitar pentru perioada 2007 - 2013, dupa negocieri tensionate, care s-au terminat tarziu dupa miezul noptii. Si Romania poate rasufla usurata, pentru ca dezamorsarea conflictului financiar i-a adus mai multi bani in buzunare. Iar Macedonia, care a stat ca pe jar pana in ultima clipa, este acum, oficial, candidat la UE.

Dar este criza Uniunii Europene depasita? Fostul comisar pentru extindere, Gunther Verheugen, in prezent comisar pentru industria europeana, spune ca nu. El avertizeaza presedintia austriaca, al carei mandat incepe la 1 ianuarie 2006, ca are o sarcina dificila. Viena trebuie sa gaseasca raspuns la o intrebare spinoasa: cat de mult se poate extinde Uniunea?

Blair, blamat pentru „capitularea“ in fata Frantei

Marea Britanie a incheiat in glorie presedintia UE, dupa ce premierul Tony Blair a acceptat o reducere suplimentara a rabatului. O glorie care are acasa, la Londra, un gust amar pentru primul-ministru. El a fost criticat de o buna parte a presei, pentru faptul ca a acceptat o reducere suplimentara a rabatului, adica 10,5 miliarde euro, fata de 8 miliarde propuse initial, pentru perioada 2007 - 2013. Un gest calificat de multi ca o „capitulare“ in fata Frantei. Blair a acceptat si propunerea germana de crestere a valorii totale a bugetului UE la 1,045% din PIB al celor 27 de tari (membrii UE plus Romania si Bulgaria), fata de 1,03 initial.

„Problema este sa ajungem la un acord care sa permita Europei sa evolueze“, declara Tony Blair presei, sambata, la trei dimineata, cu o ora inainte sa se cada la pace. El a subliniat ca noul buget va permite transferul unor sume uriase pentru noile state membre.

Marea Britanie a castigat o lupta importanta cu Franta, prin includerea in acord a unei clauze de revizuire temeinica a intregului buget pentru perioada 2008 - 2009, care va include si cheltuielile pentru Politica Agricola Comuna, care se ridica la 43% din totalul cheltuielilor comunitare.

Parisul s-a opus mult timp acestei cereri, pentru a proteja subventiile fermierilor francezi. De altfel, saptamana trecuta, Franta nu concepea o revizuire a PAC inainte de anul 2014, o pozitie impartasita si de Irlanda si Austria.

Presedintele francez Jacques Chirac a declarat ca s-a ajuns la un acord „bun pentru Europa“ si a anuntat ieri ca are o serie de „propuneri ambitioase“ pentru institutii europene mai democratice si mai eficiente.

Toata lumea a aplaudat rolul de excelent mediator al cancelarului german Angela Merkel, care a intervenit cu succes in momentele-cheie. Premierul polonez Kazimierz Marcinkiewicz in special a apreciat gestul ei de a acorda 100 milioane euro, in ultimul moment, Poloniei. „Este un gest extraordinar de solidaritate“, a spus Marcinkiewicz. „Norul negru de deasupra Europei a fost inlaturat“, a declarat Merkel imediat dupa semnarea acordului bugetar.

18,3 miliarde euro pentru Romania

Acordul de la Bruxelles este benefic si pentru Romania. Premierul Tariceanu si presedintele Basescu, care au participat la negocieri, considera ca bugetul este avantajos pentru tara noastra. Conform propunerii finale, votata sambata dimineata de liderii UE, plafonul fondurilor de coeziune alocate Romaniei creste de la 3,67% la aproape 3,79%, ceea ce inseamna circa 446 milioane de euro in plus. Sume mai mari au fost alocate Romaniei, Bulgariei si celor zece noi state membre pentru programe de dezvoltare rurala in valoare de 0,97 miliarde euro.

In documentul aprobat la Bruxelles se mentioneaza ca Romania va primi, in peioada 2010 - 2013, 18,3 miliarde euro, la care se adauga cele 10,8 miliarde euro deja aprobata pentru perioada 2007 - 2009.

„Principiul fundamental care a stat la baza constructiei europene, cel al solidaritatii, a prevalat si acum“, a declarat Tariceanu, iar Basescu a remarcat faptul ca Romania a obtinut ce si-a dorit: „un compromis realizat la nivelul donatorilor, care au stiut sa cedeze in favoarea sansei majore de a construi Europa unita“.