Dupa efectul pozitiv de suprafata, reprezentat de marirea salariilor, „contribuabilii“ s-au trezit cu banii luati prin numeroase alte taxe inventate, majorate sau decalate.

Cota unica de 16% a avut un efect imediat pozitiv asupra populatiei. La cele aproximativ 4 milioane de locuri de munca s-au adaugat (au iesit „la lumina“) 150.000 de noi locuri. In plus, acestea au fost mai bine platite. Venitul mediu lunar salarial net a crescut de la 6.070.000 lei vechi, in octombrie 2004, la 7.420.000 lei, in octombrie 2005. Acestea sint in mare parte un efect al inlocuirii cotei progresive de impozitare a salariilor, care forta patronii fie sa „ascunda“ o parte din veniturile salariatilor, fie sa nu le majoreze lefurile decit pina la un nivel de impovarare fiscala considerat acceptabil. Aceste lucruri au adus o crestere a consumului individual efectiv al gospodariilor populatiei cu peste 12% fata de anul trecut.

De aici incolo apar efectele secundare ale cotei unice. Desi romanii au avut in buzunare, de pe urma cote unice, 600 de milioane de euro, economiile in lei au crescut foarte putin, pe fondul scaderii dobinzilor la depozite, pina la valori real negative. Asa ca banii in plus au luat calea consumului. Cresterea accelerata a acestuia a fortat Banca Nationala sa puna bariere creditului.

Revenind la depozitele bancare, ele vor fi tot mai putin preferate de populatie, pentru ca de la 1 ianuarie 2006 vor fi impozitate si ele cu cota unica de 16%.

Accizele s-au majorat mai repede

Pe linga provocarea consumului, cota unica a creat „gauri“ bugetare care au speriat autoritatile. Pentru a evita raportarea unor cifre dezastruoase in fata Comisiei Europene, Executivul a decis in primavara devansarea datei de majorare a accizelor, in aprilie. Initial, aceasta majorare trebuia facuta cu trei luni mai tirziu. De la 1 aprilie, au fost introduse accize la electricitate si la gazul petrolier lichefiat si s-au majorat cele la benzina, motorina, bauturi alcoolice si tutun. Se spera ca bugetul sa recupereze astfel venituri de 3,7 mii de miliarde lei, suma care sa mai acopere din gaurile bugetare provocate de cota unica. Doua rele generate de cota unica - marirea consumului si majorarile de cote si tarife impuse de stat - au impins inflatia la aproximativ 8,5% in acest an, fata de tinta initiala de 7%.

Citeste si:

Economia neagra reprezinta 25% din PIB

In ceea ce priveste impozitul pe profit, am ajuns la unul dintre cele mai scazute niveluri din UE, iar la impozitul pe salariu avem chiar cel mai mic nivel. Aceste aspecte au adus in Romania o serie de investitii straine si au lasat mai multi bani firmelor care lucreaza legal. Cota unica nu a dat rezultate vizibile in ceea ce priveste reducerea economiei negre care, potrivit estimarilor, se mentine la o pondere de 22-25% din PIB.

De fapt, veniturile din impozitul pe profit au crescut, nominal, cu numai 1,9% in primele 11 luni, fata de aceeasi perioada a anului trecut, ceea ce inseamna ca in termeni reali ele au consemnat o scadere severa pentru o economie in plina ascensiune. Agentii economici au mai fost nevoiti sa asiste la tot felul de mariri de taxe si chiar a unei amenintari cu majorarea TVA-ului. Pentru a se apropia de o cota unica veritabila si a mai acoperi din buget, Finantele au decis (in iulie) sa modifice Codul fiscal si sa introduca impozite de 10% pe veniturile din dobinzi. Dividendele s-au impozitat si ele cu 10%, iar de anul viitor vor fi impozitate cu 16%. Asadar, ce s-a cistigat la micsorarea impozitului pe profit, de la 25% la 16 %, se pierde la cistigurile din dobinzi si la cele de pe piata de capital. Nu in ultimul rind, pierd actionarii firmelor, de pe urma majorarii impozitului pe dividende. „Efectele benefice pe termen mediu“ ale cotei unice, evocate de guvern, se adreseaza, dupa cite se vede, mai mult incasarilor statului.

Daniel Daianu: Am fost fortati sa avem cota unica

Profesorul Daniel Daianu ne-a declarat ca „Romania a fost fortata sa introduca o cota unica, pentru a putea intra in competitie fiscala cu tarile din Europa Centrala si de Est“.

El a subliniat ca „ nivelul cotei este totusi discutabil. Dar acum este prea tirziu. Ceea ce este de observat la desfasurarea fiscala. In prima perioada a anului, a fost vorba despre o relaxare fiscala. Apoi, pentru a contrabalansa scaderea veniturilor bugetare de pe urma aplicarii cotei unice, statul a majorat unele taxe pe consum. Observam ca avem acum o executie bugetara aparent strinsa, cu excedent bugetar pe primele 11 luni. Adevarul neplacut este ca efectul negativ in buget provocat de cota unica a fost neutralizat de incasarile din accize si taxe vamale. Adica bani luati de pe urma cresterii consumului si, in mod cu totul nesanatos pentru economie, a importurilor“, ne-a explicat Daianu.