Ritmul de crestere al economiei in 2005 se afla sub tinta initiala si a scazut de la 8,3% anul trecut pina la probabil mai putin de 5% in anul acesta, dupa ce in primele trei trimestre statistica a raportat o crestere medie a PIB de doar 3,6%. Principala explicatie consta in evolutia productiei agricole care a fost exceptionala in 2004 si grav afectata de inundatii in 2005. Productia industriala a inregistrat, de asemenea, o scadere de ritm.

Creditul a mers struna

2005 a fost un an bancar exceptional, iar asta se vede in profitul societatilor bancare si in evolutia creditului neguvernamental, adica a valorii imprumuturilor contractate de populatie si sectorul privat. Creditul de consum pentru populatie este in top cu o pondere de 74%, iar imprumuturile in valuta au fost preponderente. Romanii au consumat mult pe datorie, iar cererea interna stimulata si de accesul relativ facil la credite a fost potolita preponderent din importuri. Acestea au avut un ritm de crestere considerabil mai alert decit exporturile, rezultatul fiind un deficit de cont curent record in valoarea absoluta, dar relativ neschimbat fata de anul trecut ca raport in PIB dupa ultimele calcule ale BNR.

Dezinflatie cu hopuri

Nivelul mediu al cresterii preturilor de consum in primele 11 luni ale anului (8,7%) da sanse mici ca inflatia din 2005 sa se-ncadreze in intervalul de +/- un punct procentual in jurul tintei de 7,5%. Obiectivul de inflatie a fost revizuit de mai multe ori in sus in cursul anului. Evolutia pretului titeiului pe piata mondiala, alinierea preturilor administrate si a accizelor conform calendarului UE, precum si majorarile salariale au provocat o dezinflatie cu hopuri.