Daca privim sec, doar pe baza cifrelor, nivelul de trai al romanului mediu din 1990 si din 2005 seamana. O analiza mai atenta ne demonstreaza, insa, ca daca unele bunuri si servicii sunt acum la fel de accesibile ca acum 15 ani, altele s-au ieftinit ori s-au scumpit semnificativ. In plus, nevoile elementare ale compatriotilor nostri s-au schimbat foarte mult.

In anii regimului comunist si scurt timp dupa aceea, pana la liberalizarea preturilor decisa de guvernarea Petre Roman, se traia mai bine. Cel putin asa cred, conform mai multor sondaje de opinie realizate in ultimii ani, aproape o jumatate din romani. Cam aceeasi proportie sunt cei care considera comunismul ca fiind o ideologie buna, dar aplicata gresit. Ei sustin ca siguranta locului de munca, gradul redus de stres ori nivelul preturilor dinainte de 1990 erau de preferat avantajelor unei economii libere.

Bogdan Enoiu, managing director al McCann Erickson, crede ca nostalgia este mai degraba indreptata catre anii ‘70 decat catre ultimul deceniu al epocii Ceausescu. “Siguranta locului de munca insemna si o siguranta a veniturilor, iar asta ii facea pe oameni sa isi planifice mai usor viata. Dupa 15 ani de incertitudine totala in privinta viitorului, avem nevoie de zece ani de crestere economica puternica pentru a sterge aceste nostalgii”, spune el.

“Comparatia dintre perioada economiei comandate si cea actuala are o serie de limite majore. Pe plan nominal, e simplu sa vedem veniturile pe cap de locuitor si puterea de cumparare a acestora. Dar nu trebuie sa uitam ca intr-o economie centralizata, coabiteaza penuria cu resursele neutilizate”, explica analistul economic Daniel Daianu. Cu alte cuvinte, spune el, inainte, oamenii gaseau produse de care nu aveau nevoie si nu le gaseau pe cele de stricta necesitate. O alta problema era creata de lipsa de varietate si de calitatea indoielnica a produselor si serviciilor.

Acum, oferta este atat de bogata, incat se cade in cealalta extrema. “Inainte, traiai intr-o lume in care nici nu stiai ce sa-ti doresti. Indivizii erau lipsiti de tot ceea ce inseamna confortul intr-o societate moderna, isi satisfaceau doar nevoile elementare si chiar si asta implica un grad mare de stres. Acum a aparut efectul vitrinei, al publicitatii, si de aici se naste o serie intreaga de frustrari”, spune presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), Florin Pogonaru. El crede, insa, ca, cel putin in cazul unor categorii sociale, abundenta de produse si servicii poate starni dorinta de a munci mai mult pentru a castiga mai mult.

Cand punem fata in fata nivelul de trai de atunci si de acum, nu trebuie uitat nici faptul ca diferentele dintre veniturile minime si maxime erau mult mai mici in perioada 1989-1990 decat in prezent, cum mai mica era si diferenta de nivel de trai dintre urban si rural. Asadar, o comparatie intre salariul mediu din 1990 si cel din octombrie 2005 este oarecum incorecta: daca marea masa a romanilor castiga la sfarsitul epocii comuniste intre 2.000 si 4.000 de lei, astazi cam trei sferturi din salariati incaseaza lunar sub 500 de lei net, in timp ce media pe tara e ridicata de cele cateva zeci de mii de compatrioti care au salarii de peste 1.000 de euro pe luna.

Pe de alta parte, banii adusi sau trimisi din strainatate pot schimba foarte mult structura de venituri a unei familii, fara ca acest lucru sa fie evidentiat in mod clar in vreo statistica. Cele trei miliarde de euro estimate de Banca Nationala ca venind anual de la romanii care lucreaza peste hotare echivaleaza cu 100 de lei in plus in fiecare luna pentru fiecare familie din tara. Dar fondurile intrate in acest fel ar putea fi, in realitate, mult mai mari, cred unii experti.

Nevoi mai multe, bani ceva mai putini

In ciuda tuturor acestor variabile, comparatia este interesanta. Pentru a fi cat mai cinstita, am avut in vedere veniturile si cheltuielile din 1990, respectiv din 2005. 1990 si nu 1989 pentru ca, desi salariile si preturile erau aproximativ aceleasi (inflatia in primul an dupa caderea regimului comunist a fost de 5%), a crescut semnificativ accesul publicului la bunuri si servicii. Calculele seci spun ca, daca preturile au crescut in aceasta perioada de circa 2.500 de ori, salariul mediu s-a marit, in aceeasi perioada, de numai 2.200 de ori. Cu alte cuvinte, puterea de cumparare a salariatului mediu din 2005 ar fi acum de circa 88% din cea din 1989.