Desi proiectul Codului fiscal va intra in vigoare de la 1 iulie 2006, Guvernul nu a gasit de cuviinta sa amine aplicabilitatea cotei unice de la 1 ianuarie pentru toate sursele de venit. Dobinda oferita de banci la depozitele in lei si valuta va fi taxata in plus cu 6%.

Taxa pe pierdere

Scaderea abrupta a dobinzilor la niveluri mai joase decit rata inflatiei a facut din plasarea banilor in cont la banca o afacere nerentabila. Cistigul obtinut din dobinzi este deja, procentual, sub rata oficiala a inflatiei. Cum veniturile din dobinzi nu mai acopera nici macar cresterea preturilor, impozitarea suplimentara a veniturilor din aceasta sursa inseamna de fapt o taxare a pierderii.

„Modificarea de impozit este anuntata de foarte mult timp si a fost bine mediatizata. A venit insa intr-un moment destul de neprielnic, pentru ca deja in sistemul bancar dobinzile sint real negative si daca aceste dobinzi mai sint si impozitate suplimentar, sigur ca veniturile clientilor scad”, spune Radu Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor. De aceeasi parere este si profesorul de economie Daniel Daianu, care considera ca dobinzile au scazut foarte mult, in conditiile in care asteptarile inflationiste sint in crestere. „Luna ianuarie reprezinta deja un soc inflationist. Masura impozitarii dobinzilor putea fi aminata”, considera Daianu.

Bancherii nu protejeaza clientii

Citeste si:

Teoretic, bancile comerciale ar putea prezerva cistigul obtinut in prezent de deponenti printr-o majorare corespunzatoare a dobinzilor acordate acestora la depozite. Aceasta ar insemna insa o micsorare a marjei de profit exact in momentul in care bancherii acuza la unison masurile de limitare a creditarii impuse de Banca Nationala. „Nu cred ca bancile sint preocupate de acest 16%. Au alte probleme legate de reducerea activitatii de creditare impusa de normele BNR si de atragerea clientilor in perspectiva aderarii la Uniunea Europeana”, sustine Radu Ghetea. Daniel Daianu considera ca o mare parte a populatiei nu va reactiona imediat la aceasta masura fiscala si ca multi bancheri mizeaza pe captivitatea clientilor. „Bancile ar putea reduce marjele de profit, dar mizeaza pe captivitatea clientilor. Acesta este insa un joc cu focul si e posibil sa asistam la o crestere a dobinzilor pasive”, mai spune Daianu.

Totul depinde de BNR

Analistul-sef al ABN Amro Bank, Radu Craciun, sustine ca bancile isi vor diversifica oferta de instrumente pentru sporirea clientelei, dar randamentele vor ramine scazute. „Este nerealist sa gindim ca aceasta masura fiscala poate sa duca la schimbari de dobinda. Cred ca oferta de instrumente bancare va continua sa se diversifice, dar bancile nu pot oferi randamente cu mult mai bune decit limitele impuse de BNR. Cred ca o schimbare de atitudine a bancilor poate fi indusa doar de o miscare semnificativa de dobinzi din partea Bancii Nationale.”

Banii se duc pe importuri

Cum veniturile din dobinzi scad vazind cu ochii, iar economisirea e taxata suplimentar chiar de Guvern, romanii actioneaza in consecinta. Adica dau toti banii pe cumparaturi, de regula pe marfuri din import. Datele statistice arata ca in primele 11 luni din 2005, valoarea importurilor a ajuns la aproape 30 de miliarde de euro, mai mult cu 24,2% fata de aceeasi perioada din 2004. Deficitul comercial al Romaniei a atins in aceste conditii la peste 9 miliarde de euro.