Adio „credit doar cu buletinul!“. Activitatea institutiilor de creditare non-bancare va fi supusa curand acelorasi reglementari precum cele bancare. Un proiect de lege in acest sens se afla pe masa Guvernului.

Creditorii nebancari vor putea vinde carduri, obligatiuni catre corporatii si asigurari, stipuleaza proiectul final a legii ce va reglementa creditarea nebancara si leasingul.

Totodata, institutiile financiare nebancare (IFN) nu au voie sa emita altfel de actiuni decat nominative, capitalul social putand fi majorat doar prin aporturi banesti - inclusiv profitul reinvestit. Institutiile de credit din afara bancilor vor intra fara exceptie sub obladuirea bancii centrale (BNR) - singura autoritate „in masura sa decida“ asupra activitatii financiare nebancare, conform proiectului redactat de Ministerul de Finante si Banca Nationala a Romaniei. Pentru banca centrala este o veste buna, intrucat va putea controla mai eficient tinta de inflatie prin introducerea unor masuri care sa limiteze, la fel ca si in cazul bancilor, creditarea catre populatie si, in consecinta, importurile. Expertii Bancii Nationale au definitivat saptamana trecuta proiectul, care va fi inaintat Guvernului luna aceasta, spre a fi adoptat prin ordonanta de urgenta, au declarat pentru „Averea“ surse oficiale.

Cazurile de frauda, precum MTS Leasing, sunt eliminate: transparenta in creditarea nebancara va fi asigurata de acum inainte prin raportari periodice ale firmelor de leasing si de finantare (IFN), inclusiv referitoare la credite, actionariat si situatia financiara.

Potrivit unor surse oficiale, modificarile includ permisiunea data firmelor de leasing si credit nebancar de a se finanta prin emisiuni de obligatiuni, ce vor fi, insa, adresate exclusiv investitorilor corporativi („calificati“). IFN vor putea finanta si firme (prin operatiuni de factoring, scontare si forfetare) si persoane fizice, deopotriva. Ele vor putea emite garantii si angajamente. Noua lege va permite si continuarea „cercurilor“ de intr-ajutorare din interiorul asociatiilor salariale sau de pensionari, si creditele acordate de asociatii fara drept patrimonial.

Specificatia conform careia capitalul minim al unei firme de leasing sau credit este de cel putin 200.000 de euro ramane in vigoare, insa nu si pentru casele de ajutor reciproc sau casele de amanet - si va trebui aplicata la sase luni de zile de la intrarea in vigoare a legii. Noile prevederi ale legii includ posibilitatea IFN de a emite carduri de credit, precum si de a efectua si alte activitati conexe celei de creditare, cum ar fi subscrierea de polite de asigurari legate de bunurile vandute, ca agent subordonat. Tot ca o noutate, institutiile de credit nebancar au dreptul sa-si vanda creantele altor institutii similare, sau sa numeasca proprii recuperatori pentru urmarirea datornicilor. Firmele de leasing si credit din afara bancilor vor trebui sa-si majoreze capitalul social la minimum 200.000 de euro, cu cateva luni dupa intrarea in vigoare a noii legi - ragaz dat de cateva termene intermediare de aplicare a legii.

Totodata, normele de prudentialitate, referitoare la expunerea la risc a firmelor de creditare nebancara, urmeaza a fi stabilite in urma dialogului cu firmele, a evaluarii situatiei fiecareia pe ultimii doi ani si efectuarii unui studiu de impact al noilor masuri asupra pietei. Daca interdictia de a emite obligatiuni sau de a se imprumuta de la populatie a acestor firme ramane in picioare, in schimb companiile de leasing sau credit nebancar, care vor deveni in mod obligatoriu societati pe actiuni, se pot refinanta prin listarea actiunilor pe piata de capital. Leasingul operational va fi permis, insa numai pentru anumite limite de valoare ce urmeaza a fi stabilite prin norme ale BNR.

Interdictiile la adresa IFN includ atragerea de depozite si emiterea de obligatiuni catre persoanele fizice - care ar fi asumat administrarea de nivel bancar a unor bani, in lipsa unor norme de risc egale cu cele ale bancilor.