Potrivit acestora, in realitate este nevoie de masuri anticiclice pentru a combate crizele economice, cum ar fi cresterea cheltuielilor si deficite bugetare mai inalte, care in conditiile proiectului publicat ieri nu vor mai fi permise prin Constitutie.
"Chile este un exemplu de tara care a introdus reguli fiscale, dar acestea se refera la deficitele structurale, si nu la deficitul bugetului consolidat nominal. O asemenea regula ar plafona chelutielile publice si sociale pe parcursul ciclurilor economice, ceea ce propunerea de modificare a Constitutiei nu va face. Pe dea alta parte, si aceasta propunere are multe deficiente, in primul rand privind estimarea deficitului structural", mai noteaza economistii ING.
Proiectul de lege de revizuire a Constitutiei, facut public de Administratia Prezidentiala, prevede ca deficitul bugetar nu poate fi mai mare de 3% din PIB, iar datoria publica nu poate depasi 60% din PIB.
In proiect a fost introdus un nou articol, dupa articolul 138, referitor la plafonarea deficitului bugetar si la datoria publica.
"Statul trebuie sa evite deficitul public excesiv si deficitul bugetar nu poate fi mai mare de 3% din PIB, iar datoria publica nu poate depasi 60% din PIB", se arata la alineatul 1 al articolului.
In opinia economistului-sef al ING, Nicolae Chidesciuc (foto), limita de 3% din PIB nu este fezabila in acest moment, mai ales pentru o tara in dezvoltare.
"Intr-adevar, Romania s-a angajat sa atinga pragul de 3% din PIB in 2012, dar nici acest obiectiv nu cred ca poate fi atins intr-un timp atat de scurt, ci eventual in 2013 sau 2014", a afirmat economistul ING.
Chidesciuc sustine ca o eventuala tinta trebuie sa fie credibila, iar daca nu va fi atinsa, asa cum s-a intamplat de nenumarate ori cu inflatia, prin fixarea unor obiective prea ambitioase, regula nu va avea niciun rost.
"Atunci deficitul bugetart va fi cu totul altul si probabil se vor vota exceptii in mod repetat", spune Chidesciuc.
Mai mult, economistul-sef al ING Bank arata ca, pe cicluri de crestere, aceasta prevedere va permite guvernelor sa aiba un deficit bugetar mare, de 3% din PIB, in timp ce in asemenea conditii ar trebui a existe un echilibru bugetar sau chiar excedent.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și: