Privatizarea BCR este prima tranzactie prin care se intraineaza averea statului, ale carei detalii le poate afla orice muritor. Este primul contract de privatizare care a fost facut public, evident cu exceptia anexelor care, dat fiind ca reprezinta strategia cumparatorului, nu pot fi facute publice. Deci, se poate! Ani de zile, institutia care s-a ocupat cu vinzarea averii statului arunca informatiile in una, maximum doua pagini: pretul, o caracterizare minimala a cumparatorului si a activelor vindute si ceva obligatii. Intrebarile presei aveau aproape intotdeauna acelasi raspuns: „este confidential“, sau „avem nevoie de acordul cumparatorului pentru a va da aceste informatii“.

Publicarea contractului de privatizare a BCR este doar inceputul unui proces, la finalul caruia vom afla ce se ascunde in fisetele prafuite ale institutiilor care s-au ocupat de privatizare sau este doar un accident, un caz singular determinat de faptul ca este cea mai importanta afacere pe care a facut-o Romania?

„Nu avem nimic de ascuns“

Potrivit unor surse din AVAS, sint putine sanse ca situatia de la BCR sa se repete in cazul privatizarilor care au fost deja semnate. ,,Daca Guvernul va dori, este posibil ca in contractele de privatizare care vor fi semnate de acum incolo sa se prevada clauza ca respectivul contract sa poata fi facut public, cu acordul cumparatorului. In cazul privatizarilor deja perfectate, publicarea contractului este putin probabila, pentru ca in cele mai multe exista clauza de confidentialitate’’, spun sursele noastre.

In subordinea ministrului Economiei, Codrut Seres, se afla cea mai mare parte a averii statului care va fi scoasa la privatizare. Intrebat daca publicarea contractului BCR este singulara, Seres a spus ca „si in cazul privatizarii Electrica Muntenia Sud se va exclude din contract clauza de confidentialitate“.

„Este o gindire la nivelul Guvernului. Trebuie sa aratam ca nu avem nimic de ascuns“, a spus ministrul. El a admis insa ca asta nu inseamna renegocierea clauzelor de confidentialitate din contractele trecute, dar a spus ca, totusi, OMV este de acord cu publicarea contractului de vinzare a Petrom (una dintre privatizarile care ne dor cel mai tare), daca „va vedea ca mai multe contracte sint date publicitatii“.

Intrebari

Asadar, se pare ca vom avea parte de ceva mai multa transparenta in vinzarea activelor statului. Doar de acum incolo insa! Ramin invaluite in ceata contractele semnate in cei 15 ani de privatizare. Care ridica o groaza de intrebari, ale caror raspunsuri ar fi bine sa le aflam vreodata.

Pe ce baza a renuntat statul la pozitia de actionar majoritar al Alro, o societate profitabila, pentru doar 11 milioane de dolari? De ce s-au obtinut din vinzarea IMGB doar 500.000 de dolari, in conditiile in care doar din vinzarea casei de cultura a combinatului noul proprietar a scos dublu? De ce a trebuit ca, atunci cind s-a vindut Sidex, statul sa fie de acord cu facilitati fiscale aflate in contradictie cu legislatia europeana, dar care se intindeau totusi dupa 2007? Cine a verificat bonitatea celui care a cumparat Aro, societate careia i-a vindut o gramada de active si care nici azi nu poate face dovada acelui mizilic de investitie pe care trebuia sa o faca in uzina? De ce Petrom trebuie sa plateasca statului aceeasi redeventa pentru titeiul scos din pamint, in conditiile in care acesta devine din ce in ce mai scump, iar profiturile OMV se rotunjesc pe masura? Si nu sint decit citeva intrebari dintr-un sir mult mai lung. •

Sediul BCR este revendicat

Privatizarea BCR-ului a scos la iveala si un alt amanunt: ca cineva revendica sediul central al bancii. O clauza a contractului spune ca BCR il va despagubi pe cumparatorul bancii, in cazul in care BCR va fi nevoita sa restituie sediul din Bulevardul Regina Elisabeta 5. Potrivit juristilor Primariei Bucuresti, un anume Ilie Matei a revendicat un apartament din cladirea actualului sediu central al BCR, pe motiv ca in anii ’40 acolo a functionat o firma de-a sa. Juristii primariei sustin ca Ilie Matei n-a adus inca dovezi din care sa rezulte ca a fost proprietarul spatiului sau doar al fondului de comert (marfa, utilaje) al firmei pe care a
avut-o acolo. Asa ca dosarul de retrocedare este inca in curs de completare. Surse din BCR sustin insa ca n-au primit nici o notificare pina acum in acest sens.

300 de click-uri pe minut

Dovada a interesului pe care il suscita publicarea unui contract de privatizare de anvergura sta numarul de accesari al site-ului AVAS (www.avas.gov.ro), dupa ce a aparut contractul. Potrivit datelor institutiei, de la momentul postarii pe site a contractului (miercuri seara, la ora 19.00) si pina ieri la ora 15.00, site-ul a inregistrat 362.000 de accesari. Asta in conditiile in care acelasi site are, intr-o zi obisnuita, 700-800 de accesari. Asadar, publicarea contractului BCR a atras de 500 de ori mai multi vizitatori. Inca o dovada a faptului ca publicul vrea sa stie ce a negociat statul.