Politica monetara a BNR in 2005 a scos din sarite bancile comerciale. Restrictiile impuse la credite au declansat un veritabil razboi intre bancherii comerciali si Banca Centrala din cauza scopurilor diferite urmarite de protagonisti. In vreme ce BNR a urmarit decelerarea creditului vazut ca responsabil pentru deteriorarea balantei de plati, bancile comerciale au perceput masurile drept atacuri la profiturile lor. In seria masurilor neortodoxe pentru plafonarea creditului, majorarea rezervei minime obligatorii in valuta pe care bancile trebuie sa o tina la BNR, de la 30 la 35%, este ultima decisa de CA al BNR si a intrat recent in vigoare. Teoretic, aceasta ar fi trebuit sa conduca la o scumpire a creditului, deoarece bancile au de suportat costuri suplimentare.

Reactii inverse

In pofida asteptarilor, bancile comerciale nu au crescut dobinzile la valuta, ba, in unele cazuri, reactia a fost inversa. Spre exemplu, conform BankingNews, directorul de Marketing&PR al Volksbank, Alin Merer, a declarat ca Volksbank va reduce dobinzile, incepind din aceasta saptamina, o surpriza totala in contextul in care rezerva minima obligatorie aferenta pasivelor in valuta a crescut de la 30 la 35%.

„Dobinzile la creditele pentru locuinte vor fi mai mici cu 0,25% pentru creditele acordate in valuta (in prezent, dobinzile sint de 7%), iar pentru cele in lei, dobinzile vor fi mai mici cu pina la 0,50% (in prezent sint de 8,25%). Pentru a proteja cit mai mult clientul, vom scadea dobinda pentru creditele in valuta (locuinte, auto, Optimus) la nivelul de 6,75% pe an. Si pentru ca solicitarile pentru credite in moneda nationala sint din ce in ce mai mari, creditele mentionate mai sus vor avea dobinda de 7,75% pe an pentru RON“, spune Alin Merer, directorul de MArketing&PR al Volksbank.

Tot de curind, Raiffeisen Bank a majorat perioada maxima de rambursare la creditele in lei cu garantie imobiliara si a diminuat rata dobinzii aplicate la imprumuturile ipotecare. La creditele in lei pentru nevoi personale nenominalizate, garantate cu ipoteca - Flexicredit Plus – dobinda este de 12,9% pe an, iar dobinda anuala efectiva (DAE) calculata la 240 de luni se ridica la 14,05%. Pentru aceste credite, suma maxima nu mai este limitata, iar cea mai lunga scadenta acceptata a fost majorata de la 15 la 20 de ani. Raiffeisen Bank a lansat si o noua oferta pentru creditele ipotecare in lei, care se acorda cu o dobinda de 11,5% pe an, in scadere cu doua puncte procentuale. Perioada maxima de acordare a urcat de la 20 la 25 de ani.

Banca a modificat si procedurile de acordare pentru creditele destinate persoanelor fizice, simplificind documentatia necesara si conditiile cerute. Pentru calculul veniturilor, Raiffeisen a decis sa accepte si alte surse decit cele permise pina in prezent. „Exista cerere, iar bancile prefera sa lucreze cu mai multi clienti decit sa creasca dobinzile. Pirghiile BNR actioneaza in contextul in care acestea sint folosite impreuna cu alte pirghii care nu se afla in mina BNR, care a apasat pedala la maximum. Nu s-a reusit cresterea productivitatii muncii, nu s-a reusit echilibrarea comertului exterior“, spune Radu Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor.

Citeste si:

IFN-urile aduse la concurenta cu bancile

Guvernul a luat in prima lectura proiectul de lege privind reglementarea institutiilor financiare nebancare care vor da raportul tot la BNR. Aceste entitati sint obligate sa transmita BNR orice informatie solicitata si va trebui sa raporteze informatii catre doua registre deschise special la Banca Centrala. Institutiile financiare nebancare (IFN) vor fi obligate sa aiba un capital social de minimum 200.000 de euro, echivalentul in lei, acesta urmind sa fie stabilit de BNR prin reglementari, potrivit unei ordonante privind reglementarea unor masuri financiar-fiscale.

Ordonanta prevede ca Banca Nationala a Romaniei (BNR) este singura autoritate in masura sa decida daca activitatea desfasurata de o entitate este de natura activitatii de creditare si intra sub incidenta acestui act normativ. Institutiile financiare nebancare pot desfasura urmatoarele activitati de creditare: acordarea de credite, precum credite de consum, credite ipotecare si imobiliare, microcredite, finantarea tranzactiilor comerciale si operatiuni de factoring, scontare, forfetare; leasing financiar; emitere de garantii si asumare de angajamente, inclusiv garantarea creditului; acordarea de credite cu primire de bunuri spre pastrare (amanetare prin case de amanet); acordarea de credite catre membrii unor asociatii fara scop patrimonial, organizate pe baza liberului consimtamint al salariatilor/pensionarilor, in vederea sprijinirii prin imprumuturi financiare a membrilor lor (case de ajutor reciproc); alte forme de finantare de natura creditului.

Concurenta neloiala se pastreaza

Bancile comerciale au acuzat BNR in numeroase rinduri ca, prin lipsa de reglementare a IFN, concomitent cu introducerea de restrictii in valuri pentru bancile comerciale, se incurajeaza concurenta neloiala pe piata creditului. In ordonanta de urgenta care urmeaza sa intre in vigoare se stipuleaza ca institutiile financiare nebancare vor emite, cu respectarea reglementarilor BNR, norme interne pentru realizarea obiectului de activitate, in conformitate cu regulile unei practici prudente.

Radu Ghetea, presedintele ARB, sustine ca, deocamdata, concurenta neloiala se mentine. ,,Concurenta neloiala din partea IFN treneaza cel putin din luna septembrie, cind s-au introdus restrictiile BNR la creditele in valuta. In vreme ce bancile comerciale nu pot acorda credite in valuta decit in limita a de trei ori capitalul social, IFN-urile pot beneficia fara limite de finantare din partea bancilor straine. Deci, pina nu vedem textul actului normativ si normele de aplicare, vorbim in continuare de concurenta neloiala’’, spune Ghetea.