n general, firmele si asigura necesarul de finantari pe termen lung fie prin credite bancare, fie apelnd la piata de capital, prin emiterea de actiuni sau de obligatiuni. Desi emiterea de actiuni reprezinta principala modalitate de finantare pe termen lung, obligatiunile prezinta si ele o serie de avantaje.

n Romnia, unde afacerile imobiliare nfloresc de la an la an, emiterea de obligatiuni pare o cale comoda si sigura, att pentru asigurarea finantarii necesare dezvoltatorilor de proiecte, ct si pentru populatia care doreste sa-si plaseze surplusul de venituri n instrumente de economisire relativ sigure.

Pentru societatea emitenta, principalul atu al emiterii de obligatiuni este ca acest tip de mprumut nu afecteaza structura actionariatului. Din punctul de vedere al cumparatorului de obligatiuni, numit n termeni de specialitate obligatar, principalul avantaj consta n siguranta oferita de acest tip de plasament. n cazul unei emisiuni de obligatiuni, societatea emitenta garanteaza o dobnda constanta, indiferent de evolutia afacerii, pe cnd n cazul actiunilor dividendul cu care este recompensat cumparatorul este n relatie direct proportionala cu profitul obtinut. Un alt avantaj, care poate fi esential n Romnia, avnd n vedere istoria falimentelor postdecembriste, consta n faptul ca, n cazul lichidarii firmei emitente, obligatarii au dreptul la rambursarea mprumutului la valoarea nominala (fara bonificatia de dobnda), spre deosebire de actionari, care primesc doar diferenta rezultata dupa plata tuturor creantelor.

Istorii diametral opuse

n Romnia, cele mai cautate sunt obligatiunile emise de municipalitati, care ofera o siguranta superioara, prin garantia unei autoritati locale. La nivelul anului 2004, municipalitatile atrasesera prin astfel de mprumuturi aproape 1.000 de miliarde lei, oferind termene de rascumparare cuprinse ntre 1 si 6 ani. Randamentul emisiunilor a fost superior celui oferit de piata monetara a titlurilor de stat si a depozitelor bancare, dar inferior profiturilor obtinute de cei care au optat pentru investitii n actiuni. n afacerile imobiliare, doi dintre actorii care au optat pentru acest tip de finantari au obtinut rezultate total opuse. Daca Impact SA deruleaza cu succes emisiuni de obligatiuni nca din anul 2003, tentativa de finantare prin obligatiuni a Herastrau Imobi-liare Investitii SA, derulata la finele anului trecut, a esuat.

Afacere sigura, cauta investitori

Compania Herastrau Imobiliare Investitii, nfiintata la nceputul anului 2005 si avnd ca actionar majoritar o firma din Luxemburg, a ncercat sa atraga sapte milioane de euro, reprezentnd 35% din costul total al proiectelor (20 de milioane euro), printr-o emisiune de obligatiuni corporative pentru dezvoltarea unui proiect rezidential n nordul Bucurestiului, zona cea mai cautata pentru investitii de acest tip. Oferta s-a derulat n perioada 24 octombrie-11 noiembrie 2005 si, n ciuda randamentului bun oferit cumparatorilor (dobnda de circa 10% pe an n euro), a esuat, emitentul nereusind sa atraga suficiente titluri pentru a primi aprobarea Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare. Ca o masura suplimentara de garantie pentru cumparatori, Herastrau Imobiliare Investitii ncheiase si o polita de asigurare cu BCR Asigurari, desi noua legislatie a CNVM nu mai solicita astfel de garantii.

Firmele noi, mai putin atractive

Presedintele societatii Intercapital Invest, Razvan Pasol, considera ca esecul este legat n principal de faptul ca Herastrau Imobiliare, o firma noua pe piata imobiliara, nu a prezentat suficiente date si informatii care sa convinga actorii din piata. Emisiunea de obligatiuni corporative nu s-a ncheiat cu succes pentru ca nu au fost suficiente date n prospectul de prezentare despre ceea ce vor sa faca, cine sunt si toate aceste detalii, esentiale pentru cumparatori. Aici era vorba despre o firma noua, care se nfiintase de curnd si dorea sa demareze primele sale proiecte de constructii. Or, este clar ca riscul unui cumparator de obligatiuni emise de o firma noua este mai mare dect riscul unui cumparator de obligatiuni emise de o firma care are niste proiecte n derulare si care a demonstrat ca stie sa faca treaba. Fiind o firma noua, trebuie sa convingi, trebuie sa depui niste eforturi mai mari dect o firma cu istoric, si atunci trebuie sa prezinti informatii mai detaliate, mai complexe, tocmai ca sa disipezi aceasta nencredere a nceputului, afirma el.

n opinia sa, recentul faliment al MTS Leasing nu poate arunca o lumina nefavorabila asupra ncrederii n investitiile n afacerile imobiliare, care ramn n continuare printre cele mai atractive de pe piata. Poate ca se si exagereaza aceste scandaluri, care au existat n toate domeniile, doar ca acum nu ne mai aducem aminte de ele. Falimente au existat si la banci, mult mai mari dect MTS Leasing sau orice altceva, dar s-a uitat de ele si acum sistemul bancar functioneaza foarte bine, precizeaza Razvan Pasol.

Sunt asteptate obligatiunile ipotecare

Desi emisiunile de obligatiuni nu au fost foarte numeroase pe piata romneasca, segmentul este n crestere. n 2005 au fost trei oferte publice de obligatiuni corporative, la care se adauga cele municipale, dar valoarea tranzactiilor cu obligatiuni la Bursa este nca foarte mica. n 2005, valoarea tranzactiilor cu actiuni a fost de 2,2 miliarde euro, nu foarte mult, dar o suma rezonabila. Din pacate, valoarea operatiunilor cu obligatiuni a fost de doar 30 de milioane euro, o valoare foarte mica, si atunci avem nevoie de emisiuni din ce n ce mai mari, din ce n ce mai interesante, emisiuni pe termene mai lungi, si aici se ncadreaza foarte bine emisiunile de obligatiuni ipotecare, afirma Razvan Pasol.

n prezent, majoritatea emisiunilor de obligatiuni de la Bursa sunt pe termene scurte, ntre 2 si 4 ani, iar cei care le cumpara nu sunt interesati sa le vnda nainte de scadenta, n conditiile n care dobnzile sunt mult mai bune dect cele oferite de banci, spre exemplu. Cnd vor intra n scena nsa si obligatiunile ipotecare, care se emit pe termene lungi, sigur ca ntr-un interval de 10-20 de ani cumparatorii vor avea nevoie sa le vnda si atunci aceasta piata se va dinamiza semnificativ, precizeaza presedintele Intercapital Invest.

Profilul investitorului

Razvan Pasol nu crede ca majorarea volumului de tranzactii cu obligatiuni va conduce la o reducere a interesului pentru investitiile n actiuni. Aici vorbim de clase diferite de investitori. Cine vrea sa investeasca n actiuni si asuma un risc, urmareste o anumita strategie. Cine vrea sa investeasca n obligatiuni are un alt profil, care se apropie mai mult de deponentul bancar. Si atunci, obligatiunile vor fi tentante pentru marea masa a persoanelor care acum si tin banii la banca, sustine el.

Pe de alta parte, investitia n obligatiuni ar putea fi un pas intermediar n intrarea pe piata obligatiunilor, constituindu-se ntr-un prim contact al cumparatorilor cu mecanismele Bursei. Sa zicem ca eu mi-am tinut toata viata banii la banca, si sunt speriat de Bursa, de actiuni. Atunci fac un pas intermediar, cumpar actiuni, ma familiarizez putin cu aceste mecanisme - oferte publice, tranzactii, burse, si dupa aceea fac pasul urmator catre fonduri si actiuni. Obligatiunile ar putea fi n acest fel un instrument foarte bun si de dorit pe piata, cu att mai mult cu ct creditul imobiliar si ipotecar au explodat practic n ultimii ani, si au nevoie de finantare, explica Razvan Pasol.

Subscriere-record

Emisiunea de obligatiuni emisa la jumatatea anului trecut de Primaria Capitalei, n valoare de 500 de milioane de euro, a fost subscrisa ntr-un timp-record de 37 de secunde. Initial, pentru derularea ei s-au luat n calcul doua saptamni. Imediat dupa nchiderea ofertei, euro-obligatiunile au nceput sa fie tranzactionate pe pietele internationale de capital din Londra, Luxemburg si Frankfurt. 28% din investitorii care au subscris eurobondurile provin din Germania, n timp ce 23% sunt austrieci, 14% francezi si 10% est-europeni. Cel mai mult a investit Dexia Group, care a cumparat bonduri n valoare de 70 de milioane de euro. Banii strnsi de primarie sunt destinati, n principal, finantarii unor proiecte de infrastructura, inclusiv a mult discutatului pasaj de la Gara Basarab.
Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Finanțe - Bănci »


Setari Cookie-uri