Wall-Street.ro: Cum vedeti situatia din Grecia in contextul european? Este posibila o noua recesiune?

(foto): O noua recesiune este posibila. De altfel, scaderile de pe pietele de capital din ultima vreme asta anticipeaza, ca incepand cu anul viitor am putea sa vedem cel putin o usoara contractie a economiilor europene.

Acum daca se va intampla sau nu, ramane de vazut, deoarece sunt mai multi factori in joc, precum politica monetara a Bancii Centrale Europene, in ce masura va avea loc o intrare in incapacitate de plata a Greciei sau nu si cum se va propaga ori daca se va propaga la alte tari.

Sigur, eu as spune ca probabilitatea unei intrari in incapacitate de plata a Greciei este extrem de mare. Scenariul nostru este ca DA, acest lucru se va intampla, poate chiar in urmatoarele sase luni. Insa, esential, dincolo de aceasta certitudine, vor fi masurile pe care tarile europene le vor lua pentru a limita cat mai mult efectul de contagiune, pe care o astfel de incapacitate de plata l-ar produce si la alte state.

Din acest punct de vedere, exista un scenariu conform caruia intrarea in incapacitate de plata a Greciei va fi formal anuntata numai in momentul in care Fondul de Stabilitate Financiara va fi operational. Pentru a deveni operational este nevoie ca sumele (contributiile) tarilor la acest fond sa fie aprobate de parlamentele tuturor statelor. Este un proces in desfasurare.

Acest fond urmeaza sa fie utilizat si la capitalizarea bancilor europene care vor avea de suferit din cauza pierderilor in urma incapacitatii de plata a Greciei. Intrarea in incapacitate de plata a Greciei nu inseamna neaparat ca nu-si va mai plati absolut nimic din datoriile pe care le are, ci isi va plati numai o parte din aceste datorii, o parte care poate fluctua intre 40 si 50%.

WS.ro: Comisia Europeana a propus o taxa pentru tranzactiile financiare, in urma careia s-ar putea strange anual alte 55 de miliarde de euro. Cat de eficienta este aceasta masura?

R.C.: La prima vedere, pot spune ca din punct de vedere etic ar parea o decizie buna avand in vedere suportul financiar public de care s-a bucurat sistemul financiar in ultimii ani. Pe de alta parte intr-o piata globala va exista intotdeauna tentatia de a evita astfel de impozite incercand sa realizezi tranzactii financiare in zone geografice unde nu sunt impozitate.

Pentru ca aceste masuri sa fie eficiente ar fi de preferat ca acestea sa fie armonizate si cu alte piete si cu alti reglementatori, in asa fel incat sa se creeze un tablou unitar. Vreau sa spun ca o valoare a impozitelor colectate, calculata pe baza tranzactiilor istorice, ar putea sa nu fie neaparat un calcul corect deoarece este posibil ca anumite tranzactii sa se mute pe alte piete si atunci suma totala colectata sa fie ceva mai mica.

Citeste si:

WS.ro: Este criza curenta mai greu de detensionat decat contractia din 2008?

R.C.: Criza din prezent, in mod normal, ar fi trebuit sa fie rezolvata mai usor decat cea din 2008. Motivul pentru care in momentul de fata aceasta devine mai complexa si mai dificila decat criza din 2008 este legat de faptul ca in urma cu trei ani criza a plecat din SUA, ori aici, fiind de fapt o singura tara, s-a putut interveni cu un pachet de masuri relativ rapid, fara ca procesul decizional sa ia excesiv de mult. Avand in vedere ca problemele actuale sunt legate de criza suverana din Zona Euro, care este destul de fragmentata si divizata, cu interese politice diferite in functie de tari, vedem ca procesul decizional este mai lent si mult mai reactiv, in loc sa fie proactiv.

Asta face ca, gasind petice pentru fiecare „gaura” care apare problema sa nu fie rezolvata. Era nevoie de niste decizii care sa permita o abordare si o rezolvare sistemica a acelor probleme cu care se confrunta UE, sume mai mari alocate de la bun inceput, in loc sa vedem cresteri incrementale succesive si decizii luate numai sub presiunea pietelor. Decidentii politici ar trebui sa ia ei initiativa si sa fie mai hotarati. De fapt initiativa a apartinut permanent investitorilor si pietelor, iar ei nu au facut decat sa raspunda la asteptarile pietelor atunci cand au vazut ca gluma se „ingroasa” prea tare.

Si in viitor lucrul acesta ramane valabil. Problema Europei va fi rezolvata numai in masura in care se va veni cu un plan foarte bine structurat. Parerea mea este ca acest plan ar trebui sa includa taierea datoriilor Greciei si impiedicarea unui efect de contagiunea in zona europeana. De asemenea, Banca Centrala Europeana s-a pripit cand a inceput sa creasca dobanda de politica monetara intr-un context inca nesigur. Dovada acestei pripeli va fi facuta prin faptul ca mai mult ca sigur va hotara o taiere a dobanzii de politica monetara in perioada care urmareaza. Deci, este nevoie de implicarea factorilor politici si de politica monetara, dar si a sectorului privat, care sa dea mai multa predicitibilitate si mai mult confort in ceea ce priveste orizontul evolutiilor economice ulterioare.

WS.ro: Dar, nu numai Grecia are datorii...

R.C.: Tocmai de aceea spun ca este nevoie de constructia unui „zid de protectie”, pentru ca daca nu va exista un „sponsor„ suficient de puternic al celorlalte tari, va fi foarte usor dupa ce Grecia va intra in incapacitate de plata lumea sa zica: a ok daca Grecia a putut,inseamna ca o sa poata si Portugalia si Irlanda. Automat preturile la yield-urile pe obligatiunile italiene si spaniole vor creste, ceea ce va insemna costuri mai mari pentru bugetele tarilor respective, deficite mai mari cu nevoi de finantare mai mari si asta inseamna intrarea intr-un cerc vicios.

WS.ro: Cine ar trebui sa fie acest sponsor?

R.C.: Fondul de Stabilitate si BCE, care sa limiteze riscul de faliment la Grecia. Pentru toate celelalte tari pe care le considera solvabile si care au doar momentan o problema de lichiditate, sa garanteze faptul ca NU vor da faliment, fiind pregatiti sa cumperem o parte din datoria spaniola, italiana etc. Insa, numai atat, cat va fi nevoie pentru a asigura sustenabilitatea.

Sigur, un astfel de angajament va trebui insotit in mod clar de niste obligatii si de niste parametrii fiscali pe care aceste tari vor trebui sa le indeplineasca. Nu trebuie sa fie acordat un cec in alb. Italia, Spania, cat si celelate tari vor trebui sa-si respecte niste angajamente de limitare a deficitelor, ceea ce va face o astfel interventie – credibila, pentru ca astfel exista riscul sa creezi un hazard moral: „Oricat de proaste ar fi deciziile mele oricum voi fi salvat de BCE si Fondul de Stabilitate”. De aceea, este nevoie nu doar de angajamentul sponsorilor, ci si de cel al beneficiarilor.

Radu Craciun (49 de ani), unul dintre cei mai cunoscuti analisti economici din Romania, a preluat in 2007 functia de director de investitii la Eureko Pensii, dupa o perioada de sapte ani in care a activat in cadrul diviziei de piete financiare a bancii ABN Amro.