"Acest lucru este important, pe de-o parte pentru participanti, deoarece in momentul de fata contributia este prea mica, pentru ca la final ponderea pensiei private sa reprezinta o parte importanta a pensiei viitoare, dar este importanta si prin prisma rolului de antrenare pe care fondurile de pensii pot sa il aiba in economie si pe bursa", a declarat Radu Craciun (foto).

Cu alte cuvinte, cu cat activele pe care fondurile de pensii private le au vor avea vor fi mai mari, cu atat si capacitatea lor financiara va fi mai mare si vor putea sa produca dezvoltare si eficienta prin participarea in actionariatul firmelor si prin proiecte romanesti. Avand in vedere ca noile active vor permite o diversificare mai mare, acest lucru ar putea duce si la imbunatatirea riscului de portofoliu.

"Cu cat vor fi mai multe instrumente disponibile in care administratorii vor putea investi, cu atat mai mult acestia vor putea sa dea masura performantei si profesionalismului pe care-l au in domeniul investitiilor. Daca toata lumea investeste intr-un singur intrument, indiferent cat de priceput esti sau nu, toata lumea va performa la fel. Cu cat sunt mai multe instrumente si poti ca sa iei decizii de alocare si strategii diferite sansa este mai mare ca cel mai bun sa iasa in evidenta", spune Craciun.

Avand in vedere importanta procesului investitional si a celui de evaluare a activelor pentru intregul sistem de pensii private, tinand cont de recentele evolutii ale pietelor financiare internationale cat si de cresterea volumului activelor gestionate de administratorii de fonduri de pensii administrate private si de fonduri de pensii facultative, se impune revizuirea normelor privind investirea activelor fondurilor de pensii private si a celor privind calculul activului net si a valorii unitatii de fond. Un volum al activelor in crestere impune necesitatea unui registru mai diversificat al tipurilor de instrumente si operatiuni financiare necesare alocarii optime a resurselor disponibile, iar metodele de evaluare trebuie adaptate acestor noi tipuri de instrumente si operatiuni financiare, astfel incat sa reflecte valoarea justa a acestora si sa ia in considerare riscurile specifice, se arata in proiectul de norma emis in aplicarea Legii nr. 204/2006 si a Legii nr. 411/2004, aflat in dezbatere publica.

Directorul Eureko mentioneaza, de asemenea, ca o trecere la marcare la piata a obligatiunilor (n.r. prevazuta de norma) este o miscare in directia buna si da o imagine mai corecta asupra valorii portofoliilor. "Nu suntem insa convinsi de faptul ca acesta este cel mai bun moment pentru a face acest pas avand in vedere volatilitatea pietei financiare (inclusiv a pietei obligatiunilor) si preocuparile pe care ar putea sa o genereze la nivelul opiniei publice".

Cu toatea acestea, daca exista in momentul de fata "cat de cat o piata de actiuni, din pacate nu prea exista absolut deloc o piata de obligatiuni si acesta este marele gol care ar trebui sa fie umplut printr-o educare a firmelor si o implicare mai mare a brokerilor in intermedierea financiara", sa aduca obligatiunile firmelor pe piete si sa le vanda investitorilor. "Nu cred ca se mai poate spune ca nu exista bani. Prin crearea fondurilor de pensii, bani exista. Acum ramane sa avem si emitenti".

Citeste si: De teama opiniei publice si a clasei politice, fondurile se feresc de actiuni

De teama opiniei publice si a clasei politice, fondurile de pensii se feresc de actiuni

De teama opiniei publice si a clasei politice, fondurile de pensii...

Practic in momentul de fata cea mai mare parte a procesului a intermedierii financiara se face prin intermediul bancilor. Bancile atrag depozite si dau credite. Asadar, din punct de vedere al finantarii economiei romanesti bancile detin un monopol, care explica in ultima instanta marjele mari de profit. In mod normal, pe pietele dezvoltate exista mai multi actori care asigura intermedierea financiara, care se produce nu doar prin banci ci si prin pietele de capital. Aceasta inseamna ca firmele care au nevoie de finantare nu se duc doar la banci, ci inclusiv emit actiuni si se listeaza pe piete de capital, sau daca nu vor sa obtina finantare sub forma de capital, ci sub forma de datorie atunci emit obligatiuni pe piete de capital, ca alternativa la creditele bancare.

Citeste si:

"Unul dintre motivele stabilitatii Bursei de la Bucuresti este si faptul ca exista foarte multe fonduri de pensii care au achizitionat actiuni romanesti, iar acum le pastreaza in portofoliu. Fondurile de pensii au o strategie pe termen lung, care si atunci cand piata scade, presupune ca ele sa nu vanda, ci sa pastreze actiunile in continuare in portofoliu. Pe de alta parte, oricat de mult si-ar dori fondurile de pensii sa investeasca trebuie si ca atat Bursa cat si emitentii romani sa-si doresca sa aiba astfel de investitori in structura propriului actionariat", argumenteaza Craciun.

Asadar, pentru ca fondurile de pensii sa ramana in continuare interesate de piata locala va trebui ca pe Bursa sa apara emitenti noi, iar cei existenti sa listeze un numar mai mare de actiuni, deoarece o parte dintre acestia nu mai sunt suficient de lichizi. Sunt si emitenti in care fondurile de pensii ar vrea sa investeasca, dar nu au posibilitatea datorita unor limitari artificiale (de ex. pragul pentru SIF-uri).

"Deja sunt fonduri de pensii care nu mai pot sa investeasca in SIF-uri datorita acestui prag. Daca se inlatura pragurile artificiale atunci va fi natural pentru fondurile de pensii sa investeasca. Exista faimosul «Home Bias» (n.r. tendinta investitorilor de a investi intr-o proportie mai mare in actiuni interne, in ciuda beneficiilor aduse de o diversificare in actiuni straine). Intotdeauna fondurile de pensii vor avea o preferinta sa favorizeze activele locale in dauna celor straine pentru faptul ca sunt mult mai aproape de piata geografica respectiva si le este mult mai la indemana sa inteleaga natura emitentilor, decat sa analizeze ce se intampla peste mari si tari", spune directorul Eureko.

El a a adaugat ca aceasta preferinta cu siguranta se va manifesta si in cazul Romaniei, daca vor exista instrumente. "Trebuie insa sa ne diversificam si pe pietele externe, deoarece in contextul actual atat de volatil ar fi foarte riscant sa ramai dependent doar de o singura piata, fie ea si piata de origine. Ca urmare, strategia nostra de diversificare trebuie sa fie maxima, ceea ce inseamna ca instrumentele si emitentii pe care noi ii avem in portofoliu sa provina din toate meridianele lumii".

Cine este Radu Craciun

Radu Craciun (49 de ani), unul dintre cei mai cunoscuti analisti economici din Romania, a preluat in 2007 functia de director de investitii la Eureko Pensii, dupa o perioada de sapte ani in care a activat in cadrul diviziei de piete financiare a bancii ABN Amro.