Cand vor finanta fondurile de pensii infrastructura: Statul sa vina cu proiecte eficiente si transparente

„Sa-ti doresti sa investesti intr-un fond public de infrastructura, in calitate de investitor institutional, va fi esential sa stii cum a fost creat, cum este condus si cat de transparent va fi. Acest lucru trebuie inteles foarte bine, pentru ca de multe ori exista senzatia ca daca realizam un proiect, dar nu conteaza cum il facem, sau daca listam o firma pe Bursa, intotdeauna vor veni investitorii sa plaseze bani acolo”, a declarat Radu Craciun (foto).

Cum s-a transformat cea mai mare oferta din istoria bursei intr-un MARE ESEC

Infiintarea unui fond pentru infrastructura ar insemna cresterea calitatii si eficientei furnizarii serviciilor publice cu participarea sectorului privat, precum si diversificarea profitabila, pe termen lung, a investitiilor fondurilor de pensii private, potrivit unui studiu de fezabilitate privind finantarea infrastructurii locale. Aceste fonduri permit mobilizarea de capital de la investitori institutionali, precum fondurile de pensii, datorita profilului scazut de risc, perspectivei pe termen lung si ajustarii conform inflatiei.

"Se vorbeste, de exemplu, de listarea companiilor de stat si in acelasi timp Romgaz efectua o donatie imensa catre bugetul statului in dauna investitorilor minoritari. Ce alt investitor minoritar ar vrea sa investeasca intr-o firma de stat care ar urma sa fie listata, in conditiile in care, cu statul este atat de generos in dauna investitorilor minoritari", apreciaza Craciun.

Devalizarea Romgaz vs. protejarea actionarilor minoritari

Lista de privatizari prin bursa include Romgaz, Romtelecom si recentul Tarom, pentru 2012, plus SPO-urile de la Transgaz si Transelectrica programate pentru aceasta toamna. In cazul Tarom, Guvernul a aprobat vanzarea pe bursa a unui pachet de actiuni reprezentand 20% din capitalul social al companiei, potrivit angajamentelor convenite cu Fondul Monetar International si Comisia Europeana.

"In Romania nu exista o intelegere adecvata despre modul cum functioneaza pietele. Pana la urma si investitorii sunt niste profesionisti care vor sa inmulteasca banii clientilor pe care-i au. Nu sunt o fundatie sau o societate de binefacere care face donatii. Acest lucru trebuie inteles, deoarece astfel de decizii arbitrare, care pe moment par sa rezolve o problema, iti creeaza trei altele. Cei care vor cumpara actiuni la firmele de stat listate vor astepta un discount la pretul de listare, tocmai ca sa ia in considerarea astfel de actiuni arbitrare".

Radu Craciun a declarat ca Eureko nu va cumpara actiuni Tarom prin oferta de la BVB, in principal din cauza pierderilor inregistrate de operatorul aerian. Cifra de afaceri a Tarom a crescut anul trecut cu 13,1%, la 918,7 milioane lei, iar pierderile au avansat cu 41,7%, la 322,5 milioane lei.

"Cum poti sa vi cu o firma care de ani de zile nu a mai realizat profit cu propunerea de listare. Pana s-o listam trebuie sa o facem profitabila pentru ca altfel nu cumpara nimeni. Daca vrei sa ai o privatizare de succes, trebuie sa vi cu firme de succes. Nici un investitor privat, nu ar indrazni sa vina la bursa cu o firma pe pierderi. Daca face profit de 4-5 ani, devine interesanta pentru investitori. Fara o poveste de succes in spate, fie ca esti privat sau ca esti de stat, nimeni nu o sa fie interesat de tine".

Revenind la studiul mentionat, acesta propune infiintarea unui fond de investitii pentru infrastructura locala, care sa fie capitalizat prin participarea mai multor institutii financiare internationale, precum Banca Eureopeana de Investitii (BEI) sau Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD). Intr-o prima etapa, fondul ar urma sa intre in asociere cu autoritatile locale, prin cumpararea de actiuni in companiile de utilitati si lucrari publice, iar ulterior, fondul atrage alti investitori institutionali, cum ar fi fondurile de pensii private romanesti, orin vanzarea de actiuni si emisiuni de obligatiuni.

De altfel, potrivit unui proiect de norma privind investirea si evaluarea activelor fondurilor de pensii private, propus spre dezbatere publica de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), fondurile de pensii private din Romania vor putea realiza plasamente in noi tipuri de investitii, cum ar fi cele in infrastructura, in fonduri de private equity si in cele de marfuri. Aceasta masura de revizuire s-a impus in urma evolutiilor recente ale pietelor financiare internationale, dar si datorita cresterii volumului activelor gestionate de administratorii fondurilor de pensii private, care au ajuns la valoarea de 6,2 mld. lei (1,4 mld. euro), in crestere cu 33,05% fata de sfarsitul anului 2010.

La nivel general, cu noua norma de investitii, Radu Craciun apreciaza ca administratorii de pensii au sansa unei diversificari "decente" a portofoliilor, in ceea ce priveste Pilonul II. Din acest motiv pe Pilonul II probabil ca decizia cea mai importanta ar fi aceea a cresterii contributiei participantilor si nu doar a pastrarii graficului initial, care in momentul de fata nu se mai respecta, ci chiar a devansarii lui. "Acest lucru este important, pe de-o parte pentru particpanti, pentru ca in momentul de fata contributia este prea mica pentru ca la final poinderea pensiei private sa reprezinta o parte importanta a pensiei viitoare dar este importanta si prin prisma rolului de antrenare pe care fondurile pot sa le aiba in economie".

Cu alte cuvinte, cu cat activele pe care fondurile de pensii private le vor avea, vor fi mai mari, cu atat si puterea lor financiara va fi mai mare si vor putea sa produca dezvoltare si eficienta prin participarea la firme si proiecte romanesti, iar administratorii vor putea sa dea masura performantei si profesionalismului pe care-l au in domeniul investitiilor. Atata vreme cat fondurile vor fi mici si capacitatea lor de antrenare va fi mult mai mica, este de parere directorul de investitii al Eureko Pensii.

Radu Craciun (49 de ani), unul dintre cei mai cunoscuti analisti economici din Romania, a preluat in 2007 functia de director de investitii la Eureko Pensii, dupa o perioada de sapte ani in care a activat in cadrul diviziei de piete financiare a bancii ABN Amro.