Activele bancare de 3 miliarde de euro reprezinta insa doar 0,5% din PIB al Turciei, potrivit analizei Nomura, citata de blogul Financial Times.
Pe pozitia a doua, la egalitate cu Romania se situeaza Polonia, tot cu 2,2 miliarde de euro, reprezentand insa 0,6% din PIB. In Bulgaria, valoarea activelor despre care analistii Nomura cred ca ar putea fi vandute atinge 1,4 miliarde de euro, insa ponderea in PIB, de 3,5%, este cea mai ridicata din randul a 14 state din Europa Centrala si de Est.

Romania, la fel ca alte opt tari, intre care Bulgaria sau Ungaria, prezinta riscul unor vanzari rapide, sub presiune, in care cumparatorul este avantajat fata de vanzator, considera Nomura.

Totodata, analistii Nomura se asteapta ca autoritatile de reglementare romane sa raspunda la o astfel de situatie prin masuri de control al capitalului si majorari de dobanda.

In Romania, Bulgaria, Lituania si Letonia profitabilitatea bancilor straine este scazuta, in timp ce in Ungaria acestea se afla pe pierdere. Totusi, bancile prezente in Lituania ar putea vinde active de mai putin de 100 de milioane de euro, la fel ca cele din Letonia.

"Vedem vanzarea de active ca avand un efect destul de redus asupra Turciei, Rusiei si Poloniei, luand in considerare valoarea activelor care ar putea fi vandute si dinamica mai favorabila a pietei bancare interne. Observam, insa, un efect mai ingrijorator in statele emergente din Europa de Sud-Est, mai ales Bulgaria, Serbia si Romania, precum si Ungaria, atat din cauza valorii activelor, cat si a presiunii asupra dinamicii pietei", scrie Peter Attard Montalto, analist la Nomura.

In total, in Europa Centrala si de Est, bancile europene ar putea vinde active de circa 13 miliarde de euro pentru a respecta pragul minim de 9% pentru rata adecvarii capitalului, impus de Autoritatea Bancara Europeana. Suma este, insa, infima comparativ cu activele de 1.200 de miliarde de euro la care bancile europene ar trebui sa renunte pentru a atinge pragul de capital numai prin vanzare de active.

Guvernele pot raspunde la astfel de situatii fie cooperand printr-o repetare a Initiativei de la Viena, lansata in 2009, sau prin "masuri interne precum controlul capitalului, folosirea rezervelor si eventual nationalizare pentru a se proteja impotriva efectelor asupra Europei Emergente".

Citeste si:

Inevitabil, tarile care au deja dificultati se afla in cel mai mare pericol de a lovite, noteaza Financial Times, si vor avea probleme mai mari decat celelalte state in a-si asigura surse alternative de finantare. De exemplu, o banca din zona euro care ar vinde active pe piata dinamica din Polonia nu vor avea probleme in a gasi cumparatori, avand in vedere interesul institutiilor de credit din Rusia.

In Ungaria, insa, unde bancherii sunt furiosi din cauza interventiei guvernului pe piata ipotecara, iar potentialii "investitori sunt la fel de rari precum randunele intr-o iarna geroasa la Budapesta", scrie Financial Times. Banco Popolare din Italia nu a gasit inca un cumparatopr pentru operatiunile din Ungaria, pe care le-a scos la vanzare in ianuarie.

Cel mai bun rezultat ar putea fi o reducere ordonata a creditarii, situatie in care UE si FMI ar interveni pentru a sustine cele mai vulnerabile tari, la fel ca in 2008-2009.

Scenariul cel mai grav ar fi abandonarea Europei Centrale si de Est de catre mai multe banci, sub presiunea amplificarii crizei din zona euro care s-ar extinde de la Grecia la Italia si Spania.

Expunerea bancilor europene pe Romania a crescut la 117,7 miliarde de dolari la jumatatea acestui an, de la 96,4 miliarde de dolari in iunie anul trecut si 108,8 miliarde de dolari la sfarsitul anului trecut, potrivit datelor Bancii Reglementelor Internationale.

In primele primele sase luni din acest an cresterea a fost de peste 8%, iar raportata la nivelul din iunie 2010 de 22%. Bancile straine aveau o expunere totala pe Romania de 123 miliarde de dolari in iunie.