Presiunile Bancii Nationale a Romaniei pentru temperarea creditului de consum, fie el in valuta sau in lei, par prea slabe in raport cu determinarea bancilor de a vinde imprumuturi. Pentru a pastra accesul romanilor la finantare, bancile contraataca cu metode de piata.

In lupta cu cererea in exces care a inflamat periculos importurile si risca sa dea peste cap inflatia, Banca Nationala a Romaniei a ramas singura in front. Si a apasat puternic pirghiile de care dispune, inclusiv pe cele administrative. Metodele „neortodoxe“, asa cum a numit guvernatorul Isarescu limitarea creditului valutar la maximum trei ori capitalul bancilor, cele legislative pentru reglementarea institutiilor finaciare nebancare, majorarea rezervelor minime obligatorii si a ratei dobinzii de politica monetara ataca creditul la radacina. Raspunsul bancilor comerciale la ofensiva BNR este pe masura, dar in sens invers.

Restrictiile la imprumuturi nu au viitor

Citeste si:

Dominatia marilor banci straine in sistemul autohton isi spune cuvintul. Reprezentantii acestora stiu prea bine ca aderarea Romaniei la Uniunea Europeana va diminua mult capacitatea BNR de a limita creditarea si ca actualele masuri restrictive nu pot fi mentinute pe termen mediu. De aceea, bancile comerciale prefera sa-si asume costurile masurilor restrictive impuse de Banca Centrala si, in loc sa actioneze in sensul dorit de BNR, scad dobinzile la credit, maresc perioadele de rambursare si gasesc metode de piata pentru a-si spori numarul de clienti.

Faptul este constatat si de recentul raport al FMI: „Restrictiile prudentiale impuse de autoritati asupra cresterii creditului au avut efecte semnificative pe termen scurt, mai ales asupra structurii pe valute a creditului. Experienta altor tari arata ca, probabil, eficienta unor astfel de masuri (ale BNR, n.n.) se va diminua in timp. In Romania, cererea de credite se mentine ridicata“.