Apeland la un fond de garantare a creditelor, puteti obtine un imprumut pentru care, in conditii normale, institutiile de credit ar fi prea putin interesate sa se expuna.

Ca firma, aveti nevoie de un imprumut, iar banca cere garantii suplimentare? “Un prieten” va poate sari in ajutor. Se numeste Fondul de Garantare a Creditelor (FGC). Exista, in principiu, dupa cum se mentiona intr-un studiu realizat de BNR, trei mecanisme de derulare a activitatii fondurilor de garantare a creditelor. Prima varianta este si cea mai uzitata si presupune analizarea de catre FGC a fiecarei cereri de garantie in parte, cerere care, de obicei, vine din partea unei institutii de credit partenere, dupa ce aceasta se vede in imposibilitatea de a acorda un credit pentru un proiect fezabil din lipsa de garantii suficiente.

A doua tipologie presupune ca cererea vine direct din partea intreprinzatorului, inainte ca acesta sa contacteze institutia de credit pentru finantarea necesara. In sfarsit, alte fonduri de garantare a creditelor functioneaza pe baza de portofoliu. Astfel, fondul de garantare permite institutiei de credit acordarea de garantii in numele sau pentru toate intreprinderile care indeplinesc anumite conditii (de marime, de proiect sau de risc). Pentru ca in aceste scheme automate evaluarea proiectelor se face numai de catre institutia de credit, fondul de garantare va suporta o pondere mai mica din eventualele pierderi, fata de ponderea pe care ar fi suportat-o in cazul aplicarii schemelor individuale.

Produsele de garantare oferite sunt diferentiate in functie de termenul de acordare (scurt, mediu sau lung), de moneda (unde este cazul) sau de modul de plata a garantiei in cazul nerambursarii creditului.

Citeste si:

Pentru produsele si serviciile oferite, fondurile de garantare pot percepe comisioane anuale, in functie de gradul de risc al proiectului implicat in procesul de garantare si in functie de durata garantiei, dar si comisioane de evaluare a cererilor de garantare. Toate fondurile de garantare solicita comisioane de acordare a garantiilor ce se stabilesc ca procent din garantie. Diferentierea acestor comisioane se face in functie de tipul produsului, termenul de acordare, moneda in care se acorda garantia sau in functie de categoria de clasificare a creditului, conform normelor BNR. In general, garantiile oferite de fonduri acopera doar principalul, nu si dobanda. Exista insa anumite produse de garantare (cu o valoare mai redusa) ce acopera si dobanda.

Plata sumei garantate se face conform prevederilor contractelor de colaborare cu bancile partenere, de obicei in 4-10 zile lucratoare de la momentul solicitarii bancii. La momentul aparitiei evenimentului ce genereaza plata garantiei, toate fondurile considera ca debitorul se afla in incapacitate de plata pentru toata suma, nu doar pentru ratele scadente. Fondul plateste garantia bancii, integral sau fractionat, prin aplicarea procentului asumat cu titlu de garantie, la valoarea creditului nerecuperat, conform conditiilor contractuale.

Fondurile de garantare a creditelor ar trebui sa aiba si un semnificativ caracter anticiclic, lucru foarte util pentru mentinerea stabilitatii financiare. Din pacate, FGC care actioneaza in Romania au acordat extrem de putine garantii in perioadele de contractie a activitatii de creditare, dar, incepand cu anul 2002, adica o data cu expansiunea creditului neguvernamental, i-a crescut aproape exponential volumul garantiilor acordate. Acest comportament, mai degraba prociclic, a diminuat utilitatea sociala si economica pe care aceste fonduri trebuie sa o indeplineasca in cadrul sistemului financiar.

Sursa: http://www.baniinostri.ro/stiri/article.php?ContentID=1030