Dobanzile la depozitele plasate (ROBID) si atrase (ROBOR) pe o zi au coborat joi, la 1,71 - 2,21%, pe fondul excesului de lichiditate din piata interbacara.

"Dobanzile pe piata interbancara au inceput sa scada abrupt de la inceputul anului. Ratele la depozitele de o zi sunt acum la cel mai redus nivel de la inceputul crizei si de trei ori mai mici decat la mijlocul lui noiembrie 2011. Dobanzile pe termene mai lungi au scazut de asemenea cu un punct procentual. Cea de-a doua reducere a dobanzii de politica monetara operata de BNR a determinat o schimbare a asteptarilor pe piata interbancara. In prezent, cei mai multi participanti pe piata se asteapta la continuarea reducerii de dobanda, de aceea dobanzile au scazut cu mai mult decat cele 0,5 puncte procentuale cat reprezinta taierea dobanzii la BNR", a declarat Ciprian Mihai, seful departamentului piata valutara si derivative din cadrul Volksbank.

Vlad Muscalu, analistul ING Bank, este de parere ca scaderea ratelor de dobanda este determinata in principal de practica unui numar restrans de banci de a finanta statul bazandu-se pe lichiditatea oferita regulat de banca centrala.

Totodata, el crede ca presiunea descendenta asupra ratelor a aparut odata ce au fost efectuate cheltuieli publice de proportii in luna decembrie, banii proveniti indirect de la banca centrala ajungand astfel in piata intebancara.

Aceeasi ipoteza este sustinuta si de Georgiana Constantinescu, analist Credit Europe Bank.

"Acest exces de lichiditate poate fi temporar, fiind generat si de platile efectuate la buget in ultima luna a anului 2011, plati care nu au fost inca absorbite in sistem. Oricum, tinand cont de materializarea unui puternic trend dezinflationist, banca centrala are loc pentru continuarea politicii de relaxare a politicii monetare, care se va transpune si in evolutia cotatiilor la dobanzile de pe piata interbancara", a spus Georgiana Constantinescu.

Potrivit analistului ING Bank, miscarea descendenta este amplificata de bancile care au fost mai reticente in a-si refinanta datoria suverana in ritmul rapid si la randamentele "straniu" de scazute, care se pare ca au fost agreate de un grup restrans de banci.

Citeste si:

Vlad Muscalu spune ca ratele de dobanda in scadere par sa nu fi pus presiuni de depreciere pe moneda nationala, probabil datorita faptului ca BNR a demonstrat anterior ca poate sa intervina pentru sustinerea unui curs stabil.

"BNR a aratat clar ca nu favorizeaza o volatilitate accentuata a cursului de schimb. Leul si-a creat astfel o reputatie de moneda stabila si abandonarea acestui tipar, chiar daca ar fi vorba de o apreciere, s-ar putea sa aiba si un efect contrar – iar banca centrala a indicat in trecut ca asocieaza deprecierile cu riscuri la adresa stabilitatii financiare", a spus Vlad Muscalu.

Unii dealeri sunt de parere ca, mai nou, banca centrala este interesata sa tina o piata ordonata pe titlurile de stat si foloseste alte mijloace pentru a tempera deprecierea monedei nationale.

"Spre deosebire de alte piete emergente, piata valutara locala este si a fost monitorizata atent de banca nationala, pentru a preveni volatilitatea excesiva. Daca privim istoric, banca centrala a reusit destul de bine sa atenueze fluctuatiile mari ale monedei. Din acest motiv fluxurile speculative nu au aceeasi amplitudine comparativ cu pietele regionale. Daca presiunile pe cursul de schimb vor creste e posibil sa vedem ca si in trecut o ajustare a lichiditatii pentru a preveni acest lucru", a afirmat Ciprian Mihai.

Seful departamentului piata valutara si derivative din cadrul Volksbank spune ca reducerea dobanzilor la lei nu pare sa fie o evolutie conjuncturala, pe termen scurt, de aceea este de asteptat ca scaderile recente de pe piata interbancara sa fie incorporate in strategiile de pret ale bancilor.

"Primii afectati vor fi clientii mari, de exemplu investitorii institutionali sau marile companii, care au acces indirect la piata interbancara prin intermediul institutiilor de credit. Abia intr-o a doua faza vor fi vizate dobanzile oferite pentru economiile populatiei", a spus Ciprian Mihai.