In ciuda amploarei deciziei S&P, analistii nu vad uniform efectele la nivelul UE sau al Romaniei, iar diferentele sunt observabile inca de la interpretarea anuntului agentiei de rating, scrie Mediafax.

"Decizia S&P de a reduce ratingul suveran pentru majoritatea tarilor din zona euro este una foarte greu de digerat. Teoretic, pentru a repara aceasta situatie, zona euro trebuie sa reduca datoria publica si sa arate cum poate credibil sa creasca veniturile. Pentru ambele este nevoie de timp. O alta solutie ar fi fost cresterea economica, dar aici probabilitatea este mult mai mica", a comentat analistul Florin Citu.

"Efectul imediat al acestor decizii se va simti in costul de finantare"

El crede ca pe termen scurt aceste decizii vor afecta negativ cresterea economica din Romania, prin costuri mai mari ale capitalului.

"Efectul imediat al acestor decizii se va simti in costul de finantare. Din pacate pentru noi, faptul ca Franta, Italia, Austria se finanteaza mai scump inseamna ca si pretul capitalului directionat catre Romania va fi mai mare", a spus Citu.

Pe termen lung, daca UE vrea sa ramana competitiva la nivel global, Citu considera ca efectul ar trebui sa fie o crestere a productivitatii si inscrierea pe un canal de crestere economica sustenabila.

"Totul depinde de cum vor reactiona politicile economice. Eu sper sa inteleaga ca a venit momentul ca taxele si impozitele pe capital sa scada si astfel sa contracareze efectul acestor decizii. Bineinteles, scaderea taxelor trebuie facuta in acelasi timp cu reducerea datoriei publice", a adaugat Citu.

Economistul sef al Raiffeisen Bank Romania, Ionut Dumitru, spune ca pe cat este de dramatica decizia S&P, pe atat este de nefundamentata, si se intreaba retoric care sunt motivele de netagaduit pentru care sau fost retrogradate Austria si Franta.

"La randul ei, Italia are maturitati bine asezate si politici fiscale de anul trecut foarte sanatoase, care-i vor conduce la surplus primar. Mi se pare ca agentiile de rating incerca cumva sa impinga tarile cu probleme catre probleme si mai mari", a spus Dumitru.

El vede in urmatoarea perioada un nou val de aversiune la risc, care va afecta si Romania.

"Daca ai ajuns sa retrogradezi tari ca Austria si Franta, investitorii se vor intreba: Dar Europa de Est ce are? E posibil ca la nivel european sa vedem un nou val de aversiune si sa vedem o aversiune si in Europa de Est, prin contagiune, prin neincredere. Sa speram ca pietele vor mai incepe sa diferentieze. Romania are politici sanatoase, a redus deja deficitul, arata mult mai bine decat multe state din Europa si cu o evolutie in continuare in imbunatatire", a continuat Dumitru.

"Finantarile in euro vor avea o tendinta de scumpire"

Economistul Raiffeisen nu exclude niciun efect negativ prin canalul bancar, prin scumpirea costului de finantare.

"Finantarile in euro, cel mai probabil, vor avea o tendinta de scumpire in Romania, ceea ce poate sa avea si un spect pozitiv, prin stimularea creditarii in lei. In ceea ce priveste riscul deprecierii leului, cu o inflatie mica si in scadere spatiul de manevra este mai mare si ca dobanda, si la nivel de curs. Cu un curs usor mai depreciat, pana la 4,4 lei/euro, nu vad efecte semnificative. Important sa nu fie mai mult", a adaugat Dumitru.

Desi in contextul international este inevitabila o presiune pe curs in toata Europa de Est, Dumitru crede ca in Romania ar trebui sa fie efecte mai mici pentru ca prezenta nerezindetilor este mai redusa.

"Probabil ca, treptat, bancile vor primi aprobari de la BNR sa vanda euro pentru a-si reduce pozitiile valutare rezultate din trecerea la IFRS, ceea ce va mai limita presiunea pe cursul de schimb", a conchis Dumitru.

"Decizia S&P poate afecta economia Romaniei atat in sens pozitiv, cat si negativ"

Lucian Isar este singurul analist roman care crede ca decizia S&P nu este doar fundamentata, dar chiar usor in urma realitatilor din pietele internationale si evaluarilor facute de investitori.

Citeste si:

"Aceasta modificare este in realitate un pas spre normalitate in sensul restabilirii increderii in arhitectura internationala de ratinguri si evidentierea diferentelor relative de risc ale diferitelor economii. Modificarea este una sugerata in prealabil de catre agentie, iar investitorii si guvernele nu au fost luati prin surprindere. In plus, nu face decat sa vina in urma riscurilor implicit atasate de catre cotatiile de piata diferitelor instrumente cu risc suveran. Altfel spus, miscarea agentiei vine cu mult in urma miscarilor de piata", a comentat Isar.

El crede ca decizia S&P poate afecta economia Romaniei atat in sens pozitiv, cat si negativ.
Pe partea pozitiva, Isar sesizeaza ca S&P aduce ratingul Romaniei mai aproape de cel al altor tari europene, in linie cu existenta unui diferential de risc real mai scazut.

"Suplimentar, recomadarea S&P de a concentra eforturile catre cresterea economica pot permite Romaniei mai mult spatiu de negociere a traiectoriei de atingere a tintelor pentru realizarea compactului fiscal", a aratat Isar.

Chiar daca se inscrie in categoria celor care cred ca influentele negative pot veni pe partea fluxurilor financiare si ale sistemului bancar, Isar nu vede acest pericol din legaturile cu Franta si Austria, ci dinspre Grecia.

"In cazul Greciei, situatia trebuie solutionata cat mai repede, iar sensul rezolvarii, preluarea unei cote mai mari de datorii de catre Europa ori faliment, poate sa afecteze semnificativ economia Romaniei atat pozitiv, cat si negativ", a incheiat Isar.

"Nu va fi un impact semnificativ daca nu face un pas similar si Moody's sau Fitch"

Un ton mult mai rezervat in ceea ce priveste impactul asupra Romaniei a avut economistul sef al UniCredit Tiriac Bank, Dan Bucsa, care sesizeaza initial, dincolo de argumentatia oficiala, coincidenta intre momentul anuntului S&P si reusitele de a se imprumuta in piata ale Spanirei si Italiei.

"Nu va fi un impact semnificativ daca nu face un pas similar si Moody's sau Fitch. Dar daca Franta isi pierde definitiv ratingul AAA, adica o alta agentie de rating o retrogradeaza, atunci niciun bond emis de o entitate europeana nu mai poate sa fie triplu A. Nu exclud o astfel de situatie, dar aceasta decizie nu va face decat sa grabeasca crearea unei agentii de rating europene", a atras atentia Bucsa.

In ceea ce priveste efectele asupra pietei interne, Bucsa se astepta la o penalizare a activelor din centrul si estul Europei, dar nu vede o contagiune pe canal bancar direct din decizia S&P.

"Probabil ca BCE va continua sa reduca costurile de finantare ale bancilor pe termen mediu. Finantarea alternativa prin obligatiuni era deja scumpa pentru bancile europene. Cred ca sunt alte motivatii pentru care se va scumpi fiunantarea, mai importante decat decizia agentiei de rating. Deja banii se scumpeau pentru bancile europene", a continuat Bucsa.

"Conteaza disponibilitatea investitorilor de a investi"

Econsomitul sef al UniCredit s-a aratat sceptic ca Romania va putea iesi pe pietele externe in prima jumatate a anului, pentru ca se imprumuta foarte multe tari cu rating mai bun si datorii mari de finantat.

"Conteaza disponibilitatea investitorilor de a investi. Cred ca daca vom fi vizati de investitori vor fi aceia care au interes pentru Europa de Est. Avem mai multe sanse in continuare in dolari. CDS-ul este in continuare ridicat. Cand se va publica deficitul pe 2011, care va fi sub tinta de 4,4% din PB, se va vedea si in CDS, pentru ca pietele judeca dupa ultima cifra", a mai spus Bucsa.

S&P a retrogradat vineri ratingurile Italiei, Spaniei, Portugaliei si Ciprului cu cate doua trepte si pe cele ale Frantei, Austriei, Maltei, Slovaciei si Sloveniei cu o treapta.

Calificativele Frantei si Austriei au fost coborate de la AAA la AA+, clubul tarilor din zona euro cu rating maxim fiind astfel restrans la patru membri - Germania, Olanda, Luxemburg si Finlanda.

Olanda, Luxemburg si Finlanda au fost puse insa pe perspectiva negativa, singura tara complet neafectata de raportul S&P fiind Germania, al carei rating a fost confirmat, cu perspectiva stabila.