Ani de zile asigurarile facultative de locuinta s-au mentinut la o medie de 9% din total spatii locative. Dar, sub amenintarea inundatiilor si alunecarilor de teren, incepand cu anul 2000 a fost vehiculata ideea crearii unui sistem obligatoriu de asigurare a locuintei pentru populatie, prin translatarea de pe umerii statului catre mediul privat a unei responsabilitati pe care nu poate sa o acopere, stiind ca in urma inundatiilor din ultimii ani in afara de conserve si apa minerala nu prea s-a oferit nimic pagubitilor.

Prin urmare, ideea unui sistem obligatoriu a luat forma printr-o lege, nr. 260/2008, care, de atunci si pana in prezent, a reusit sa creeze insa mai mult confuzie si probleme decat coerenta. Printre cei mai aprigi sustinatori ai acestui sistem national au fost si majoritatea asiguratorilor. Ulterior adoptarii legii s-a constituit si Pool-ul de Asigurare Impotriva Dezastrelor (PAID) prin participarea mai multor asiguratori la capitalizare (ABC, Astra, Ardaf, Carpatica, Certasig, City Insurance, Credit Europe, Euroins, Generali, Grawe, Groupama, Platinum si Uniqa). Alte nume mari din piata, precum Allianz-Tiriac Asigurari si asiguratorii VIG (BCR, Omniasig, Asirom) nu au dorit sa participe la crearea acestui pool.
Strategie de afaceri sau ajutor nesperat de la Stat?

Initial, toti proprietarii aveau obligatia, conform legii 260/2008, de a-si asigura locuintele pentru cele trei ris­curi de baza - inundatii, alunecari de teren si cutremur - printr-o polita PAD emisa de PAID, care si-a pornit activitatea de incheiere de polite de asigurare pe data de 15 iulie 2010. Se stie inca de atunci ca romanii care nu-si asigura casele risca sa fie amendati cu 100-500 de lei, iar polita PAD, la fel ca oricare alta asigurare de locuinta trebuia reinnoita anual de catre fiecare proprietar. Succesul unui astfel de program a fost si este reprezentat de gradul de cuprindere in asigurare, care trebuia sa fie pe un trend permanent crescator, asa cum s-a si intamplat numai in 2010.

Pe 16 noiembrie 2010, insa, la propunerea unui deputat UDMR, a fost modificata Legea 260/2008 prin Legea 248/2010 in sensul scutirii proprietarilor cu lo­cuin­te asigurate facultativ de inche­ie­rea si asigurarea obligatorii prin PAID. Mo­tivul invocat a fost ca nu este corect ca proprietarii cu asigura­ri facultativ sa incheie si o asigurare obli­ga­torie. Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (CSA) s-a opus acestei modificari, mentionand ca aceast lucru ar avea ca efect re­duce­rea semnificativa a cotei de piata a PAID, iar acesta va ramane in por­tofoliu doar cu ris­curile cele mai mari si mai greu de a­coperit, nea­trac­tive pentru asi­guratorii care vand polite facultative.

Prin aducerea intr-o lege obligatorie a contractului facultativ, PAID a fost aruncat in competitie cu ceilalti asiguratori, cu zeci de produse facultative care mai de care mai atractive si care pot fi modificate de la o zi la alta. A rezultat o strangulare a ritmului de vanzare si consecinta imediata a fost ca gradul de cuprindere in asigurare obligatorie asumat nu va fi realizat nici astazi. Rezulta ca in foarte scurt timp se va ajunge la imposibilitatea platii primelor de reasigurare si deci blocarea totala a sistemului, deoarece fara un contract de reasigurare pentru catastrofa nu ai voie sa emiti polite. Dupa modificarea legii, mai multe socie­tati de asi­gu­­rare, unele chiar membre ale PAID, au inceput sa vanda proprie­ta­rilor din afara zo­nelor ame­nintate de dezastre naturale asigu­rari facultative de locuinta care aco­pe­reau cele trei riscuri acoperite de PAD, plus altele cu probabilitate redusa, la un pret mai mic sau egal cu cel al politei obligatorii. Dar, nu poti asigura o casa de 100.000 de euro la o prima anual de numai 20 de euro. (Citeste mai jos detalii despre politele de asigurare)

Insa, asa cum alesii ne-au obisnuit dupa 1990 nici un proiect guvernamental nu a supravietuit fara a ridica multe suspiciuni, cum la fel s-a intamplat si in acest caz. De ce a fost modificata legea, parca in mod special de a crea confuzie, in locul unei clarificari? Nu se putea gasi o solutie prin care asigurarile obligatorii si cele facultative sa devina complementare? Au existat presiuni din partea asiguratorilor, atat actionari PAID cat si din afara sistemului? A fost PAID doar o trambulina pentru explozia vanzarilor de asigurari facultative? Stim ca polita PAD, indiferent ca este de 20 de euro sau de 10 euro, nu aduce un profit consistent, avand componenta mai mult sociala, in schimb politele facultative pot genera castiguri importante. Mai cunoastem faptul ca asigurarea facultativa nu a prins in Romania; gradul de cuprindere nedepasind niciodata 15%, pana in 2010.

Contactat de wall-street.ro, Marius Bulugea presedintele PAID a declarat ca pool-ul gestiona, la sfarsitul anului trecut, doar de 577.876 de polite de asigurari obligatorii pentru locuinte, fata de un varf de peste 800.000 de polite, atins in luna august 2011. "Incepand din septembrie 2011, s-a observat o diminuare constanta a portofoliului gestionat de PAID, evolutie ce a fost generata de mai multi factori. Unul dintre acestia este gradul redus de reinnoire a politelor care au ajuns la maturitate, al doilea tine de scaderea dramatica a vanzarilor de noi polite, iar al treilea tine de mesajele ce au fost transmise constant de catre autoritatile locale cu privire la aplicarea sanctiunilor prevazute de lege pentru proprietarii neasigurati". Acestea au oferit, pe de o parte fel si fel de interpretari ale textului de lege iar pe de alta parte au sustinut ca neaplicarea sanctiunilor prevazute pentru proprietarii neasigurati. Anul 2012 este an electoral si de teama ca nu vor mai fi alesi, primarii vor amana din nou acordarea amenzilor. In plus, exista o oarecare confuzie cu privire la obligativitatea asigurarii, mai ales dupa modificarea legii din 2010, care a generat o serie de interpretari, in defavoarea politei obligatorii.

Preturile cresc. Este nevoie de mai multa reasigurare?

In 2011, pe fondul dezvoltarii segmentului de asigurari facultative de locuinte, asiguratorii si-au concentrat eforturile pentru diversificarea produselor si a pachetelor de riscuri oferite, iar primele de asigurare au cunoscut o tendinta generala de scadere. Dar, pentru a corela veniturile cu riscurile pe care si le asuma si costurile in crestere ale reasigurarii, companiile de profil vor creste anul acesta pretul politelor. Gradul de corelare cu programele de reasigurare, indiferent de forma de asigurare (obligatorie sau facultativa) trebuie insa apreciat in functie de portofoliul fiecarui asigurator si de modalitatea de calcul a capacitatii suplimentare necesare raportate la expunerea acumulata. De optimizarea expunerii si, implicit, a programului de reasigurare depinde stabilirea corecta a primelor.

"Este nevoie de o capacitate mult mai mare de reasigurare pentru riscul de cutremur. Incepand de la PAID si terminand cu orice companie care practica asigurari impotriva riscurilor catastrofale. Cred ca vom vedea presiuni mari asupra preturilor care se vor reflecta fie prin segmentare, fie prin corelare cu expunerea", declara CEO-ul Generali Romania, Adrian Marin, la conferinta XPRIMM Annual Forecast Meeting - Asigurari Generale. (Vezi in tabel programele de reasigurare)

Contactat de wall-street.ro, Adrian Marin a argumentat ca "majorarea portofoliului de asigurari de locuinte a generat o crestere semnificativa a expunerii (din punct de vedere al totalului sumelor asigurate prin politele de asigurare) la riscul de cutremur. Declaratia mea facea referire la scaderea profitabilitatii acestei linii de business, in contextul cresterii expunerii la riscurile catastrofale. Cresterea expunerii trebuie sa fie corelata cu capacitatea proprie de plata a companiilor si cu nevoia de capacitate suplimentara care poate fi accesata pe piata de reasigurare. Modul de constructie a unui program de reasigurare adecvat presupune o analiza complexa, care tine cont atat de raspandirea regionala a portofoliului asiguratorului (in zonele mai mult sau mai putin expuse la riscul de cutremur), cat si de impactul variabil al perioadei probabile de revenire a unui cutremur etc.".

Pentru anul de subscriere 2011/2012, PAID a incheiat un contract de reasigurare de tip “excedent de dauna”, care are o capacitate de 300 milioane de euro. "Aceasta capacitate a fost stabilita cu ajutorul modelelor de catastrofa folosite pe piata internationala de reasigurare si este suficienta pentru a acoperi portofoliul de polite de asigurari emise de PAID. Retinerea proprie a PAID este de 250.000 de euro pentru un eveniment. Un avantaj major al contractului de reasigurare este faptul ca in cazul producerii unui eveniment, daca retinerea PAID va fi depasita, despagubirile se vor plati dupa primirea sumelor corespunzatoare din reasigurare. Astfel, PAID nu va fi nevoit sa avanseze fonduri din resurse proprii", a declarat Marius Bulugea.

Generali Romania este a doua companie din piata, dupa numarul politelor de asigurare obligatorie a locuintelor incheiate pana in prezent, cu un numar de aproximativ 180.000 de contracte. "La 9 luni 2011, cele mai recente date pe care le-am comunicat, volumul de prime cedate in reasigurare al companiei a fost de 20 milioane de euro, din care 18,5 milioane de euro aferente asigurarilor generale. Pentru asigurarile de incendiu si calamitati (care includ si asigurarile de locuinta facultativa), unde am subscris circa 21,1 milioane de euro, volumul de prime cedate in reasigurare a fost de 7.3 milioane de euro", a spus seful Generali Romania.

Sa explicam politele de locuinta vandute de asiguratori

Asigurarea obligatorie a locuintei vanduta de PAID este una de tip social. Pretul acesteia, de 20 de euro pe an, respectiv de 10 euro pe an, a fost gandit pentru a putea fi suportat de toate categoriile de proprietari de locuinte. La un curs de schimb de 4,1 lei/1 euro, pretul pentru 20 de euro pe an este 22,5 bani pe zi. Aceasta asigurare ar trebui incheiata de toti proprietarii de locuinte din zone cu expunere mare la risc sau cu locuinte cu vechime mare. Acestia nu reprezinta nicidecum un segment tinta pentru cei care vand asigurari facultative de locuinte.

Citeste si:

"PAID a platit, pana in prezent, despagubiri pentru 56 de dosare de dauna finalizate, valoarea acestora ridicandu-se la 322.117 lei. Dauna medie achitata de PAID pana in acest moment se ridica la peste 5.700 lei. Cele mai multe dosare au fost deschise pentru daune partiale, care au avut o valoare relativ redusa, comparativ cu exemplele de mai sus. Pana acum, PAID a platit toate daunele din resurse proprii, pentru ca Pool-ul are o retinere proprie de 250.000 de euro pe eveniment. Desi au existat situatii critice, daca ne gandim doar la inundatiile din 2010, PAID nu avea cum sa depaseasca aceasta limita de 250.000 de euro, intrucat numarul locuintelor asigurate a fost si este unul extrem de redus", a declarat Marius Bulugea.

Proprietarii cu venituri medii si peste medie ar opta, probabil, pentru incheierea unei asigurari facultative, in care suma asigurata va reprezenta valoarea locuintei respective. In acest caz, prima de asigurare reprezinta un procent din prima asigurata. In functie de riscurile acoperite printr-o astfel de asigurare, acest procent se poate situa sub sau peste 1% din suma asigurata. Cu alte cuvinte, la o locuinta in valoare de 100.000 de euro, pretul ar putea fi (in functie de conditiile contractuale) sub/peste 100 de euro/an. Asigurarile facultative pot functiona conform principiului de prim risc sau conform principiului proportionalitatii.

1. Principiul raspunderii proportionale:

In cazul aplicarii acestui principiu despagubirea, in cazul producerii unuia dintre riscuriled asigurate, se stabileste in aceeasi proportie fata de paguba in care se afla suma asigurata fata de valoarea bunului asigurat. Cu alte cuvinte, o locuinta in valoare de 50.000 de euro, asigurata doar pentru 20.000 de euro, inseamna ca este asigurata in proportie de 40%. In cazul unei daune de 10.000 de euro, asiguratul va primi 40% din aceasta suma, adica 4.000 de euro.

Este important ca, in cazul unei asigurari facultative, suma asigurata sa corespunda cu valoarea locuintei (valoarea de piata sau cea de reconstructie). Altfel, in cazul unei daune, aceasta va reprezenta proportia dintre suma asigurata si valoarea reala a locuintei.

2. Principiul primului risc

In cazul aplicarii acestui principiu despagubirea de asigurare este egala cu paguba fara a putea depasi nivelul sumei asigurate. Cu alte cuvinte, daca locuinta are o valoare de 50.000 de euro, este asigurata pentru 20.000 de euro si are o paguba de 10.000 de euro, aceasta va fi platita integral.

Polita obligatorie, de tip PAD este una de prim risc. Prin urmare se despagubeste integral orice paguba, in limita a 20.000 de euro (locuinte de tip A) si a 10.000 de euro (locuinte de tip B).

Asigurarile facultative pot avea fransize. Acestea sunt de doua feluri: fransize atinse si fransize deductibile. Fransiza atinsa este suma de bani care va fi suportata de asigurat daca dauna nu depaseste o anumita valoare (spre exemplu fransiza de 1000 euro). Astfel, daca valoarea reparatiei este mai mica sau egala cu 1000 euro, asiguratul nu beneficiaza de despagubire. Doar daunele mai mari de aceasta valoare sunt despagubite integral. Fransiza deductibila este suma de bani care va fi suportata de asigurat indiferent de valoarea daunei. Astfel, din orice despagubire se va scadea valoarea fransizei.

La Generali, "cea mai mare dauna pe o polita de asigurare facultativa de locuinta (de la momentul introducerii asigurarii obligatorii) a fost platita in 2011 si s-a ridicat la suma de 260.500 de euro. Dauna a fost provocata de un incendiu. In acest caz, spre exemplu, reasigurarea a acoperit 70% din dauna, iar retinerea companiei a fost de 30%, insa vorbim de o dauna care, in valoare absoluta, a intrat pe un alt layer de reasigurare. Urmatoarele doua daune din top au fost platite in 2010, una a fost in valoare de 94.500 de euro, iar cealalata in valoare de 77.000 de euro. Pentru acestea, retinerea proprie a companiei a fost de 100%. Toate aceste daune au fost partiale, nu totale, cauzate de incendiu (care este un risc cu probabilitate mare de producere, indiferent de zona), si nu de un risc catastrofal, care, evident, ar genera despagubiri si mai mari", a declarat Adrian Marin.

Segmentul property, vedeta pietei de asigurari generale in 2011

Volumul subscrierilor pentru asigurarile generale a continuat si dupa primele 9 luni ale anului 2011 evolutia descrescatoare cu aproape 70 de milioane de euro (5,8%), pana la un total de 1,14 miliarde de euro, fata de aceeasi perioada din 2010, in contrast cu cu cea a segmentului de viata. Subscrierilor aferente categoriei de asigurari de viata au depasit 305 milioane de euro, ceea ce reprezinta peste 21% din totalul pietei asigurarilor.

Dintre clasele de asigurari generale, diminuari semnificative s-au consemnat pe segmentele reprezentate de asigurarile auto CASCO si RCA, restul tipurilor de asigurare cunoscand tendinte pozitive. Astfel, asigurarile de tip property in ansamblu (daune la proprietati, incendii si calamitati naturale insumate) au crescut cu aproape 40% in perioada mentionata. Practic asiguratorii au subscris cu peste 70 milioane de euro mai mult din asigurarile amintite fata de subscrierile aferente perioadei similare a anului trecut.
La ce evenimente nedorite / calamitati ne putem astepta?

Romania are o expunere semnificativa la toate cele trei riscuri de dezastre naturale, care sunt acoperite prin polita obligatorie de asigurare a locuintei - cutremur, inundatii si alunecari de teren. Experienta ultimilor 5-6 ani, arata ca inundatiile reprezinta aproape o certitudine - stim ca se vor produce. Singura incertitudine este legata de momentul ]n care acestea se vor produce. De asemenea, in ultimii ani fenomentul alunecarilor de teren a devenit ceva obisnuit, in special in localitatile situate in zone de deal si de munte, acolo unde au avut loc defrisari masive.

Cel mai infricosator risc este insa cutremurul. Si asa cum specialistii in seismologie au avertizat, Romania va fi lovita, mai devreme sau mai tarziu, de un cutremur major. In 2010 si 2011, s-au produs seisme si in zone considerate de populatie ca fiind sigure. Un exemplu in acest sens este seismul produs la o adancime de doar cinci kilometri, in Muntii Fagaras, in 25 decembrie 2010. Cele mai recente exemple sunt cutremurele produse la inceputul acestui an, in judetul Timis. Si acestea au fost tot seisme de suprafata. Prin urmare, in Romania nu se mai poate vorbi despre zone fara expunere la riscurile de dezastre naturale. De altfel, inainte de elaborarea textului de lege privind asigurarea obligatorie a locuintelor, Guvernul Romaniei a solicitat institutului RMSI - realizarea unui studiu cu privire la riscurile de dezastre naturale, posibil a se produce frecvent, precum si posibilele efecte ale acestora. Elaborarea acestui studiu a durat peste doi ani de zile.

De asemenea, Bucurestiul se pare ca este orasul cel mai expus la cutremur. Potrivit expertilor geofizicieni, capitala Romaniei este una dintre aglomerarile urbane cele mai expuse la cutremure. "Nicaieri in lume nu exista o concentrare de populatie atat de expusa la cutremure provenind sistematic din aceeasi sursa, Vrancea. Singurele fenomene asemanatoare sunt cutremurele repetate ce au loc in adancime in regiunea Hindukush, din India", a spus Richter. Dupa Bucuresti, cele mai expuse zone sunt Vrancea, Galati si judetele limitrofe.