Astfel, BNR a atras de la bancile comerciale aproape 9,5 miliarde lei, peste 2,5 miliarde euro, in cursul licitatiei saptamanale de sterilizare a excesului de lei din piata monetara. Dobanda cu care sunt remunerate depozitele este de 8,5%, nivel considerat de unii bancheri inca redus pentru a proceda, la randul lor, la noi majorari ale dobanzii, masuri care ar trebui sa limiteze cresterea furtunoasa a consumului, unul din principalii factori de influentare, in sens negativ, a inflatiei.

Nivelul dobanzii de politica monetara se mentine la 8,50%, de la inceputul lunii februarie, atunci cand BNR a anuntat ca isi intensifica masurile de sterilizare a excedentului de lei din piata monetara. Reamintim ca anul trecut dobanda de referinta a BNR se situa la 10,75%.

Totusi, semnele de redresare a dobanzilor s-au inmultit in ultima vreme. Astfel, tot mai multe banci au majorat dobanda la un an la 7 - 7,5%, nivel care ar trebui sa acopere costurile inflatiei prognozate pentru acest an, de BNR, la 6,50%. Insa nu trebuie uitat ca pentru cei care economisesc exista si costuri, comisioane bancare si impozitul de 16% pe dobanda obtinuta, care reduc castigul la 6,5 - 7%, adica un nivel aflat la limita profitabilitatii. Iar cum in ultima vreme au aparut prognoze care indica o inflatie anuala de 7,25 - 7,50%, inseamna ca nivelurile actuale ale dobanzilor devin real-negative.

Exista insa si banci care nu s-au aliniat noului trend al concurentei, precum BRD sau Raiffeisen, care acorda dobanzi maxime de 5,25%, respectiv 4,75%.

Exista riscul ca, la fel ca anul trecut, gradul de economisire a populatiei sa inregistreze un recul. Daca in 2004 ritmul de crestere a economisirii a fost de circa 37%, in 2005 el a scazut pana la 23%.

Citeste si:

In cazul in care bancile nu vor asigura un nivel acceptabil al dobanzii, macar de 8%, este foarte posibil ca romanii sa prefere sa cheltuie decat sa economiseasca, avand in vedere experienta trista a anului trecut, cand dobanzile au avut valori real-negative comparativ cu inflatia. Desigur, cel mai sustenabil nivel ar fi cel de 9%, dar pentru aceasta ar trebui ca in cursul acestei saptamani conducerea BNR sa decida o crestere a dobazii de politica monetara, solutie clamata de multi bancheri.

In privinta creditarii se observa o crestere accentuata a imprumuturilor in lei facute de populatie, care au crescut anul trecut de zece ori, ridicandu-se la peste 3,3 miliarde lei, in timp ce creditarea in valuta a crescut cu 70%, dupa sirul de restrictionari impuse BNR, care limiteaza finantarile in valuta pe care o banca le poate acorda la de cel mult trei ori nivelul capitalurilor proprii.

Cresterea exploziva a creditului in lei s-a datorat scaderii dobanzilor, care au coborat, in cazul imprumuturilor ipotecare, sub pragul de 10%.