Migrarea Registrului Comertului catre Camerele de Comert Teritoriale naste dispute aprinse intre cele doua organisme. Acestea au prezentat argumente si contraargumente pentru revenirea Registrului in cadrul Camerelor, respectiv ramanerea acestuia in subordinea Ministerului Justitiei. In momentul de fata, proiectul de lege cu privire la reorganizarea Camerelor de Comert si Industrie din Romania si preluarea Registrului Comertului se afla in discutii la Comisia de Justitie din cadrul Camerei Deputatilor.

"Trecerea Oficiului National al Registrului Comertului in subordinea Camerelor de Comert Teritoriale nu are in acest moment nici o logica din punct de vedere al interesului public, ci doar din punct de vedere al interesului privat", a declarat Costel Popa, director executiv al Asociatiei Pro-Democratia. Totodata, pentru a intari cele spuse de acesta din urma, Eugen Ghiulea, directorul general al Oficiului, ne-a declarat ca Registrul Comertului ar trebui sa-si pastreze actuala forma de organizare mai ales pentru "progresele evidente pe care Registrul le-a inregistrat din 2002, cand acesta a trecut in subordinea Ministerului de Justitie. Pe langa aceasta, actuala forma intruneste toate cerintele Uniunii Europene". Ghiulea sustine, de asemenea, ca Registrul nu ar avea ce sa caute la Camere "pentru ca acestea nu au capacitate administrativa. In plus, aceasta trecere ar fi neconstitutionala. Opinia mea este ca proiectul de lege nu va fi aprobat".

Contraargumente

Pe de alta parte, Nicolae Vasile, vicepresedintele Camerei de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti, ne-a spus ca mutarea Registrului Comertului la Ministerul Justitiei a fost un abuz. Pe langa aceasta, "in acest moment mediul de afaceri actual este in regres. Omul de afaceri se simte mai bine, are mai multa incredere in sistemul cameral", a explicat Vasile. Un alt argument pentru ca Registrul sa se mute la Camerele de Comert ar fi, in opinia vicepresedintelui, faptul ca la aceste organisme "taxele ar fi mai ieftine, iar de cand Registrul este la Justitie, acestea s-au dublat", a adaugat Vasile. Acesta a dezmintit afirmatiile reprezentantilor Asociatiei Pro-Democratia si ai Registrului care stipulau ca in Europa, in doar doua tari Registrul Comertului se afla in cadrul Camerei de Comert. "Nu este adevarat ce spun acestia. Sase tari din Europa merg pe aceasta forma, respectiv Olanda, Italia, Letonia, Grecia, Luxemburg si Italia", a declarat Nicolae Vasile.

"Conflict de interese"

Proiectul de lege a fost initiat de doi parlamentari, un senator si un deputat (Ovidiu Silaghi si Viorel Arion), presedinti de onoare in doua Camere judetene de comert. Proiectul a fost deja avizat de Senatul Romaniei. Desi reprezentantii organizatiilor nonguvernamentale considera ca trecerea de acum patru ani in subordinea MJ nu a fost facuta printr-o masura competitiva, nu sunt de parere ca actualul proiect de acordare directa a ONRC, printr-o lege, este una transparenta, lipsita de interese. "Faptul ca acest proiect de lege a fost elaborat de doi membri ai Parlamentului, care sunt la randul lor si presedinti ai unor Camere de comert, cred ca creeaza un conflict de interese", a spus directorul executiv al Transparency International, Victor Alistar.

Acesta solicita Comisiei juridice din Camera Deputatilor sa respinga proiectul de lege sau sa il retrimita initiatorilor. Potrivit directorului general, trecerea ONRC la MJ in 2002 s-a facut din cauza unor deficiente in sistemul cameral romanesc al acestor servicii publice. Actualul proiect de lege nu are nici un fundament de natura tehnica, economica sau financiara pentru concesionarea serviciului, Registrul Comertului indeplinind in acest moment toate exigentele cerute de Uniunea Europeana, a spus Ghiulea. "Miza acestui proiect il reprezinta taxele incasate de Registrul Comertului care ar fi o sursa sigura si continua de finantare a unei organizatii private din bani publici", a subliniat directorul general al ONRC.

Citeste si:

Stefan D. Popa, presedintele Camerei de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti:

"Discutiile din Parlamentul Romaniei asupra proiectului legii Camerelor de comert produc o emotie cu totul nejustificata in randul unor salariati sau apropiati ai Registrului, care se erijeaza in aparatori ai comunitatii de afaceri.

Pentru lamurirea opiniei publice, nu pentru a intra in polemica, am dori sa amintim ca trecerea Registrului Comertului la Ministerul Justitiei s-a facut

intr-un mod dictatorial si ilegal de catre Guvernul Nastase, intr-un dispret total al celor mai elementare norme de drept dintr-un stat in care Constitutia garanteaza dreptul la proprietate. Trebuie sa subliniem faptul ca, in Romania, institutia Registrului Comertului a aparut la initiativa Camerelor de comert si ca, in 1990, tot acestea din urma, cu fondurile proprii si cu asistenta din partea Guvernului Olandei, au reinfiintat Registrul Comertului, au dotat Oficiul National si pe cele teritoriale cu tehnica de calcul si au scolarizat personalul.

Ca urmare a activitatii desfasurate sub egida Camerelor de comert a fost creata si baza de date a Registrului Comertului, care apartine comunitatii de afaceri si societatii civile, nu autoritatilor. Ca o picanterie, amintim ca Oficiul National al Registrului Comertului si Oficiul Registrului Comertului al Municipiului Bucuresti au functionat ani buni in cladirea din Octavian Goga, dar nu au platit niciodata un leu chirie Camerei Bucurestiului sau Camerei Romaniei.

Ca atare, daca delegarea organizarii Registrului Comertului era o decizie aflata in mod legitim la indemana Guvernului Romaniei, ocuparea abuziva a spatiilor, preluarea tehnicii de calcul si a bazei de date au fost masuri care au incalcat drepturile sistemului cameral.

Luand in consideratie dotarea cu care a fost preluat Registrul Comertului de la Camerele de comert, este limpede ca teama ca revenirea acestuia la organizatiile care i-au dat nastere va insemna sistarea investitiilor este total nefondata.