Majorarea TVA nu ar aduce nici 1% in plus la bugetul statului. Deficitul pe 2005 este estimat la 0,8%. Unii analisti sustin ca o majorare de 3% a TVA ar insemna o deviatie de circa 2% de la tinta de inflatie
O posibila alternativa la majorarea taxelor o constituie imprumuturile. Gradul mic de indatorare si ratingurile pozitive dau posibilitatea statului sa se imprumute la dobanzi avantajoase.

Anul viitor sau cel mai tarziu in 2008 Romania va intra in Uniunea Europeana. Pe langa avantaje aderarea la UE presupune o serie de angajamente pe care tara noastra va trebui sa le indeplineasca. Printre ele majorarea veniturilor bugetare la peste 30%. Impunerea UE este fireasca in conditiile in care Romania va beneficia de mai multe finantari in valoare de cateva miliarde de euro. Pentru a atrage banii Europei statul va trebui mai intai sa investeasca din resursele proprii, dat fiind faptul ca sistemul de finantare al UE presupune decontarea ulterioara a fondurilor destinate unei anumite tari.

In perioada imediat urmatoare Romania va primi peste 4 miliarde de euro, ceea ce presupune un efort de cofinantare de aproximativ un miliard de euro. Se pune deci problema cum va putea guvernul sa obtina acesti bani. Prima solutie, care este si cea recomandata de organismele Europene, ar fi majorarea uneia dintre taxele importante (cota unica sau TVA), cea de-a doua largirea bazei de impozitare (agreata si de vicepremierul Gheorghe Pogea). Mai exista insa o solutie alternativa: imprumuturile.

Cresterea TVA ar face mai mult rau decat bine

Calculele guvernului arata ca o eventuala majorare cu 3 procente a Taxei pe Valoare Adaugata ar creste bugetul statului cu aproximativ 1%.

In conditiile in care deficitul estimat pentru acest an este de 0,8%, cresterea TVA abia daca ar acoperi gaura de la buget, varianta excedentului neputand fi luata in seama.

Reversul medaliei este ca o crestere a taxelor ar avea un puternic efect inflationist. Guvernatorul Isarescu a avertizat asupra acestui fapt atunci cand a spus ca majorarea TVA va afecta tinta de inflatie pe 2007. Unii analisti sustin chiar ca o crestere de 3% a TVA se va vedea intr-o deviatie de 2% de la nivelul de inflatie propus pentru anul acesta.

Romania se preteaza la imprumuturi

Tara noastra are un nivel de indatorare situat la 27% din Produsul Intern Brut. Printre tarile Europene suntem din acest punct de vedere pe ultimul loc.

Statul ar mai putea deci sa contracteze imprumuturi din exterior sau chiar din interiorul tarii, unde bani exista. Agentiile de rating au confirmat pentru Romania calificative destul de bune.
Standard&Poor’s ne-a acordat calificativul investment grade in timp ce Mooddy’s s-a decis asupra calificativului aa3, adica imediat sub investment grade.

Citeste si:

In aceste conditii statul va putea emite titluri debitoare la dobanzi de 4-5%. La un imprumut de sa spunem 1 miliard de euro (cam cat este deficitul) Romania va plati dobanda 40-50 milioane euro.
Exista ce-i drept si o parte negativa. Imprumuturile vor trebui si ele returnate la un moment dat iar aceasta povara se va rasfrange tot asupra populatiei. O datorie in crestere impune de obicei majorarea taxelor.

Veniturile bugetare tebuie sa creasca insa cat mai repede (1 an) iar imprumuturile trebuie returnate de obicei in mai mult de 15 ani. In aceste conditii, pana vor trebui returnate sumele imprumutate sistemul de colectare al taxelor va putea fi eficientizat, marindu-se astfel incasarile bugetare.

Presedintele considera ca mai este loc pentru imprumuturi

Presedintele Traian Basescu argumenta in urma cu doua luni o solicitare de finantare catre BEI aratand ca, pe de o parte, Romania are un grad de indatorare foarte scazut, care ii permite creditarea pe termen lung, iar pe de alta parte, Romania poate realiza o dezvoltare rapida a infrastructurilor proprii si a mediului rural, daca alaturi de cele 30 miliarde euro nerambursabili de la UE se adauga credite in valoare de alte 30 miliarde euro.

Datoria externa pe termen mediu si lung a Romaniei totalizeaza aproape 24 miliarde de euro. Conform datelor ce reies din proiectul Programului Economic de Preaderare (PEP) editia 2005, datoria va creste in perioada 2006-2008, situandu-se in medie la 28% din Produsul Intern Brut, nivel sub parametrii maximi acceptati de standardele internationale. In opinia presedintelui Basescu, Romania ar putea beneficia, in perioada 2007-2013, de investitii in infrastructura de transporturi si in dezvoltarea rurala de circa 60 miliarde euro.

Rezervele internationale sunt in crestere

Faptul ca rezervele Bancii Nationale sunt in continua crestere constituie un argument in plus pentru organismele de creditare. Romania poate garanta imprumuturi semnificative si, in acelasi timp, poate obtine dobanzi foarte avantajoase.

Rezervele valutare ale Bancii Nationale a Romanie (BNR) au crescut, in luna martie, cu 457,2 milioane euro, depasind 18,1 miliarde euro, transmite un comunicat al bancii. Banca centrala a consemnat in luna precedenta intrari de peste un miliard de euro, reprezentand venituri din administrarea rezervei internationale, modificarea rezervelor minime in valuta constituite de bancile comerciale, cedari de valuta la rezerva statului si alte surse.

In aceeasi perioada, au iesit de la rezerva BNR aproximativ 566 milioane euro, in principal ca plati in contul ratelor si dobanzilor scadente la datoria publica externa directa si garantata de Ministerul Finantelor Publice, modificarea rezervelor minime in valuta constituite de bancile comerciale, comisioane bancare si cheltuieli. Rezerva de aur s-a mentinut la 104,8 tone, iar in conditiile evolutiilor preturilor internationale, valoarea acesteia a crescut la 1,62 miliarde euro, ceea ce face ca rezervele internationale ale BNR sa se situeze la peste 19,76 miliarde euro. Pana la finele anului 2006, platile scadente in contul datoriei publice externe directe si garantate de Ministerul Finantelor Publice insumeaza 1,07 miliarde euro.