Incepand cu noiembrie anul trecut, Banca Centrala Europeana (BCE), sub conducerea noului presedinte, Mario Draghi, a redus treptat ratele de dobanda si a facut doua injectii de lichiditate in piete de peste 1.000 miliarde de euro.

"Acest lucru a condus la o reducere temporara a tensiunilor cu care se confrunta tarile cu datorii mari de la periferia zonei euro (Grecia, Spania, Portugalia, Italia si Irlanda), a scazut semnificativ riscul unei crize a lichiditatii in sistemul bancar din zona euro si a redus costurile de finantare pentru Italia si Spania de la nivelurile nesustenabile din toamna trecuta", a spus Roubini.

In acelasi timp, un default tehnic din partea Greciei a fost evitat, in contextul in care tara a implementat o serie de masuri coercitive de restructurare a datoriei publice.

Un nou pact fiscal si alegerea unor noi guverne in Italia, Spania si Grecia au ridicat optimismul in piete cu privire la credibilitatea reformelor structurale.

Dar "luna de miere" cu pietele s-a dovedit a fi de scurta durata. Costurile la care se imprumuta Italia si Spania au inceput din nou sa creasca, in timp ce dobanzile pentru Portugalia si Grecia s-au mentinut la cote ridicate in tot acest timp.

"Si, in mod inevitabil, recesiune de la periferia zonei euro se adanceste si se indreapta spre centru, adica spre Franta si Germania. Recesiunea se va agrava pe parcursul acestui ani, pentru mai multe motive", explica Nouriel Roubini.

In primul rand, economistul crede ca masurile de austeritate, desi sunt necesare, accelereaza contractia economica. La fel, cheltuielile guvernamentale in scadere, taxele mai mari si reducerea cheltuielilor sociale au un impact negativ asupra cererii agregate si a veniturilor disponibile.

Citeste si:

Mai mult, pe masura ce recesiunea se adanceste, generand deficite bugetare mai mari, o alta runda de austeritate va fi necesare. Iar acum, din cauza pactului fiscal, chiar si tarile din miezul zonei euro vor fi fortate sa introduca masuri de austeritate.

Intre timp, bancile din zona euro nu mai au probleme cu lichiditatea, gratie imprumuturilor ieftine acordate de BCE pe termen lung, dar au acum un deficit de capitaluri proprii.

In acest context, bancile se vor alinia la cerintele de capital (9%) operand vanzari de active si comprimand creditul, ceea ce, in opinia lui Roubini, nu este scenariul ideal pentru revenirea economica.

Mai mult, zona euro depinde de importurile de petrol chiar mai mult decat Statele Unite, iar acum preturile la petrol sunt in crestere.

Roubini critica din nou politica BCE, care a inceput sa isi manifeste in mod public ingrijorarea cu privire la inflatie, in contextul unui soc al pretului la titei, si a pus pe "hold" politica de stimului monetari.

"Problema este ca zona euro are o strategie de austeritate, dar nu are o strategie de crestere. Si, fara aceasta, are doar o strategie de recesiune care face ca auteritatea si reformele sa fie in zadar, deoarece, daca productia continua sa se contracte, deficitele si datoriile vor continua sa creasca la niveluri nesustenabile", a concluzionat Roubini.