In mod normal, o banca centrala alege mai intai sa sustina moneda nationala prin interventia verbala. Cum? Incearca sa convinga actorii pietei ca face tot posibilul sa apere un prag psihologic de cele mai multe ori si abia apoi intervine direct sau indirect in piata.

Ciudat in cazul Bancii Nationale a Romaniei este ca a intervenit in mod indirect in piata, inainte de a iesi public cu o declaratie de sustinere a leului.

Sa isi fi dat BNR seama ca nu poate sa lupte cu morile de vant, adica cu iesirile de capital? Pentru ca interventia verbala pare sa fi fost in zadar. La o zi dupa ce banca centrala, prin intermediul vocii oficiale a lui Adrian Vasilescu, a anuntat ca face tot posibilul sa opreasca deprecierea leului, cursul a inregistrat o noua sedinta de crestere.

Practic, exista si varianta ca banca centrala sa nu fi intervenit direct in piata si acum sa incerce cartea persuasiunii, dar aceasta opinie este combatuta de economisti si dealeri.

Cel mai probabil scenariu este ca BNR se lupta disperata cu iesirile de capital, pentru ca daca ar fi purtat un razboi cu speculatorii locali luptele ar fi fost inabusite si rezultatele ar fi fost anuntate la mult timp dupa atacul speculativ.

Insa, iesirile de capital sunt si cel mai negru scenariu, pentru ca masurile bancilor centrale nu pot avea decat efecte limitate.

Pana cand toata piata short pe leu, si romani si straini, nu este impinsa intr-o parte, interventiile bancii centrale nu au niciun efect

"Daca BNR se lupta cu bani reali, adica cu iesiri de capital din Romania, este ca si cum ar arunca banii din rezerva valutare in afara tarii", a precizat un analist economic, care a preferat sa isi mentina anonimatul.

Citeste si:

El a adaugat ca in acest caz, banca centrala nu are prea multe optiuni, pentru ca altfel ar fi putut sa stopeze mai devreme aceasta tendinta de depreciere a leului. "Arata mai mult cu o corectie reala si nu un joc al pietelor", a concluzionat analistul.

Pe de alta parte, economistul sef al ING Bank, Vlad Muscalu, crede ca aceasta interventie verbala nu a adus informatii semnificative fata de ce ar fi putut observa oricum cineva conectat la piata valutara.

"Erau foarte multe indicii care sugerau ca banca centrala era foarte activa in piata valutara, relativ frecvent. Pe de o parte, vedeam niste presupuse interventii si pe de alta parte o depreciere mai blanda decat cea inregistrata de alte valute din regiune", a explicat Muscalu.

Despre efectele interventiilor verbale, el apreciaza ca forta acestora depinde de cantitatea de informatii noi pe care o aduc, iar in cazul celei facute de BNR nu a fost cazul unor informatii noi.

Deprecierea leului si efectul psihologic asupra populatiei

Leul s-a depreciat in ultima luna cu aproape 10 bani fata de euro. Desi pierderea nu este mare ca valoare, deprecierea monedei nationale imprima efecte psihologice majore asupra populatiei.

“Poate exista un efect psihologic asupra populatiei. Practic, in ultima perioada, s-a creat o nefericire suplimentara cand a venit vorba de deprecierea leului, insa urmarile sunt mult mai putin vizibile decat in cazul altor anunturi privind o crestere a preturilor. Cred ca oamenii s-au obisnuit cu deprecierea leului si au devenit mai insensibili, reactioneaza mai bine, la stirile care anunta noi deprecieri”, a preciat psihologul Cristina Fulop.

Cu toate acestea, sunt voci care nu vad un efect psihologic asupra populatiei rezultat din deprecierea leului, intrucat educatia financiara este de-abia la inceput in Romania.

“S-a facut mai demult un experiment cu tema daca romanii iau decizii in functie de pret. Existau doua standuri cu acelasi tip de paine.La unul painea costa un leu, iar la altul 90 de bani, iar rezultatele au aratat ca omul nu constientizeaza cu cel ajuta mai mult sa cumpere o paine mai ieftina cu doar 10 bani. La diferente mici de bani oamenii nu simt diferenta”, a mentionat un psiholog care nu a dorit sa fie citat.

Cursul de schimb a atins jos un nou maxim istoric, de 4,4662 lei/euro, in conditiile in care cotatiile au urcat pana la un nivel de 4,4715 lei/euro.