"La sfarsitul lunii martie, dupa ultimele date operative de care dispunem, proportia s-a inversat. Este preponderent creditul in lei in ceea ce priveste creditul neguvernamental. Undeva la finele lunii martie avem 51 la suta credite in lei, restul 49 la suta, in valuta", a explicat Georgescu.
       
Potrivit Rompres, acesta a precizat ca inversarea situatiei se explica prin masurile de politica monetara care au vizat temperarea creditului in valuta si stimularea creditului in lei pe cel putin doua considerente: pentru eficienta politicii monetare (rata dobanzii se poate transmite mai bine prin intermediul unui volum de credite mai ridicate in lei si actioneaza in zona dobanzilor active si pasive pe partea comerciala), si, in al doilea rand, din punct de vedere prudential, deoarece BNR dorea ca intre structura economisirii pe de o parte a resurselor bancilor si structura acordarii creditelor sa existe o corelare.
       
"In timp ce resursele erau 60 la suta in lei si 40 la suta in valuta, creditarea era inversa, ceea ce determina o necorelare. Situatia actuala duce la cresterea eficientei politicii monetare si sunt satisfacute in proportie importanta si cu costuri acceptabile nevoile populatiei si ale agentilor economici", a spus Florin Georgescu.
       
Per total, fata de luna martie a anului 2005, cand pe totalul creditului neguvernamental valuta detinea - 60 la suta, iar creditul in lei - 40 la suta, creditele in lei se duc spre 48 la suta in decembrie 2005, iar creditul in valuta coboara la 52 la suta din totalul creditului neguvernamental.
       
Potrivit prim-viceguvernatorului BNR, gradul de intermediere financiara (n.red. - ponderea creditului neguvernamental in PIB) a crescut, dar insuficient comparativ cu tarile din UE si tarile foste comuniste.
       
Astfel, procentul creditului neguvernamental in PIB a crescut de la 17 la suta - 2004, la 21,1 la suta - 2005, cea mai mare crestere in ultimii cinci ani.
       
La nivelul UE 15, gradul de intermediere financiara este de 114 la suta, in timp ce Polonia, Cehia si Ungaria sunt la nivelul de peste 52 la suta din PIB, iar Bulgaria la 43,3 la suta.
       
"Romania are perspective de crestere in ceea ce priveste intermedierea financiara la circa trei puncte procentuale pe an", a estimat reprezentanul BNR. Gradul de intermediere financiara va atinge la sfarsitul lui 2006 circa 24 la suta din PIB, fata de 21,1 la suta in 2005.
       
Ca structura, din cele peste 21 de procente, intermedierea financiara era destinata persoanelor juridice in proportie de 13,6 la suta, respectiv 7,4 la suta la persoanele fizice, la nivelul anului 2005.
       
Dinamica pe monede a creditului neguvernamental arata temperarea creditului in valuta, in special incepand din luna septembrie 2005, cand au crescut insa imprumuturile in lei. in structura creditului neguvernamental, creditele in lei au crescut cu 57 la suta, iar creditele in valuta cu doar 19 la suta in 2005.
       
Creditele catre companii au crescut cu 21 la suta in 2005, astfel incat ponderea acestui tip de credite in PIB a crescut de la 12,1 la suta - 2004 la 13,7 la suta din PIB - 2005. in ceea ce priveste populatia, ponderea creditelor in PIB a crescut cu 66 la suta, cu o sporire a ponderii de la 4,8 la suta in 2004 la 7,1 la suta in 2005.
       
La sfarsitul anului 2005 populatia era mai indatorata in valuta - 56,9 la suta, respectiv 43,1 la suta in lei, in timp ce companiile se imprumuta mai mult in valuta, 57,4 la suta, respectiv 42,6 la suta in lei.
       
Potrivit BNR, creditul neguvernamental s-a majorat cu circa 34 la suta in cursul anului 2005 in termeni reali avand ca premisa macroeconomica continuarea dezinflatiei reale, de la 9,3 la suta - la 8,6 la suta in decembrie 2005. Masa monetara a crescut cu 23,3 la suta in termeni reali, pe seama sporirii depozitelor populatiei , a cresterii depozitelor persoanelor juridice, cu 17 la suta, respectiv 24 la suta. La acest lucru se adauga si majorarea surselor de creditare din imprumuturi externe cu 73 la suta.
       
Un factor pozitiv, in opinia BNR, l-a constituit calitatea de creditor net al Ministerului Finantelor, dinamica creditului guvernamental net a fost negativa, reducandu-se astfel volumul absorbtiei de lichiditate de pe piata monetara pentru finantarea deficitului bugetar.
       
Depozitele au crescut in sistemul bancar astfel incat soldul negativ al creditului guvernamental a crescut cu 15 la suta in 2005 fata de anul anterior.