Fara a diminua valoarea contributiei altor jucatori la evolutia sistemului de pensii private, putem afirma ca Mircea Oancea (foto) reprezinta unul dintre rarele exemple de presedinte de institutie publica a carui viziune si aport intelectual au conturat o industrie ce functioneaza cu succes. Sistemul a implinit patru ani de administrare si se pregateste de o noua etapa de dezvoltare.
Wall-Street.ro: Pentru inceput, as dori sa va intreb despre perioada de start a mandatului dumneavoastra de presedinte al Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) si cea de interimat de dinainte. Cand ati avut primele discutii si care au fost primele impresii personale de atunci despre viitorul sistem ?

Mircea Oancea: Se intampla in vara anului 2005, cand am avut primele discutii despre startul implementarii sistemului de pensii administrate privat. Existau, la momentul respectiv, doua legi, cea a pensiilor ocupationale nr. 249/2004, inca in vigoare la acea data si Legea nr. 411/2004, de asemenea in vigoare, numai ca nu functionau. Legea 411 prevedea ca se infiinteaza o comisie de supraveghere a viitorului sistem de pensii private si existau planuri ca aceasta sa functioneze in cadrul Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (CSA) sub forma unui departament specializat. Motivul era acela ca aveau si un fond de garantare, din care se putea lua in calcul un eventual imprumut pe termen scurt pentru pensiile private.

Dar, lucrurile acestea, la momentul in care am avut eu primele discutii, nu se realizasera. Practic, venise la putere un nou Guvern, condus de Alianta DA, la sfarsitul lui 2004 si inceputul anului 2005, si trecuse mai mult de o jumatate de an fara a se intampla nimic. Atunci s-a gandit o noua varianta, aceea de a se infiinta o autoritate de supraveghere independenta, prin finantare de la Banca Mondiala, in suma de 50 de milioane de dolari, bani alocati acestui proiect de dezvoltare sociala, prin intermediul Ministerului Muncii.

Din acesti bani, a fost prevazuta special si o suma pentru infiintarea, organizarea si functionarea unei comisii de supraveghere pentru o perioada de 18 luni, adica un an si jumatate. Dar, pentru a se intampla acest trebuia ca cineva sa infiinteze institutia si sa porneasca contructia institutionala. Legea prevedea ca primul ministru sa numeasca un director general interimar, cu aceasta sarcina pe o perioada limitata, pana cand va fi numit consiliul comisiei de catre Parlament.

Mi s-a propus mie acest lucru; pe care mi l-am asumat si mi-am facut un plan de dezvoltare institutionala pe care l-am urmat in toata aceasta perioada, pana cand a fost numit consiliul. La acel moment, eu lucram la SIF Muntenia, in calitate de director adjunct si manager fond. Activam din 1994 in acest domeniu al pietei de capital, respectiv pe zona administrarii de portofoliu, care mi s-a parut foarte interesant si consider ca este ceea ce mi se potriveste profesional.

Preluarea functiei de presedinte al CSSPP a fost o provocare din punct de vedere al evolutiei profesionale dar si un pas inainte ca pozitie de conducere. Nu-mi era indiferent de a merge pe o pozitie mai importanta intr-o institutie, care necesita o pregatire adecavata in domeniul financiar pentru a putea intelege piata, si a stii cum sa o reglementezi, supraveghezi si cum sa gestionezi riscurile. Mie mi-a placut acest lucru, studiind proiectul si obiectivele pe care trebuia sa le aiba aceasta institutie. Dar, pentru a ajunge in final exact la gestiune de portofoliu si la administrarea unor bani trebuia mai intai sa faci reglementarile, sa construiesti institutia, sa angajezi personal si sa te ocupi si de partea administrativa, poate mai birocratica. Initial, perspectiva era de cel putin doi ani.

WS.ro: Ati mentionat si de niste cheltuieli...
Mircea Oancea: Prima data s-a si discutat foarte mult pe aceasta tema, cand Banca Mondiala, in calitate de institutie internationala, a finantat inclusiv cheltuielile de personal, cu chiriile si utilitatile, necesare functionarii acestei institutii, ceea ce nu se facea de regula. Banca Mondiala finanta strict proiecte, dar niciodata nu si-a asumat cheltuieli de salarizare, de exemplu. Pe de alta parte, taxele si contributiile sociale aferente cheltuielilor salariale au fost suportate de Ministerul Muncii.

WS.ro: Exista diferente remarcabile intre stat si privat, vazuti in calitate de angajator?

Mircea Oancea: Categoric da, din multe puncte de vedere. Diferentele sunt date in special de abordarea pe care o au salariatii asupra activitatii pe care o desfasoara. De multe ori, se considera ca in institutiile publice nu se respecta criterii de eficienta. Sunt mentionate doar la nivel declarativ, dar ele practic nu se aplica. Eu nu sunt de aceasta parere. Consider ca ar trebui schimbata opinia asupra institutiilor publice sau de interes public, dar care nu se poate face decat prin modul in care iti desfasori activitatea si astfel sa generezi incredere publicului.

Gandeste-te la modalitatea in care te astepti tu sa fii tratat intr-o institutie si trateaza-i pe cei care vin la tine similar. Atunci o sa-ti dai seama cum trebuie sa tratezi lucrurile si persoanele fara a apela la niste proceduri birocratice. Important este sa discuti cu publicul, participantii la sistem, partenerii de proiecte, reprezentantii altor entitati si sa le explici deficientele, punctele tari, sa fii transparent. Astfel, ceilalti vor intelege ca in comisie nu lucreaza roboti si nici oameni care nu stiu ce fac.

Venind din zona privata, am incercat sa institui niste reguli bazate pe eficienta. CSSPP este o institutie independenta, autofinantata, de interes public, chiar daca nu derulam fonduri bugetare. Le-am spus colegilor ca, desi nu suntem companie privata care face profit, nu inseamna ca nu ne putem asuma niste proiecte, planuri de lucru, iar apoi sa le urmarim si evaluam pe etape, astfel incat conform rezultatelor si aprecierea sa fie pe masura. Eu sunt adeptul comunicarii si ma intereseaza sa fac schimb de opinii, pentru ca in acest fel inteleg alte aspecte ulterior si pot la randul meu sa explic mai bine anumite lucruri, care sunt poate gresit intelese sau nu sunt cunoscute deloc.

WS.ro: Care au fost cele mai mari provocari intalnite in cei aproape 7 ani de mandat?

Mircea Oancea:
Mi s-a parut ca este o sansa extraordinara sa ai posibilitatea de a pune in practica o viziune proprie. Desigur, este vorba de o politica publica asumata printr-o legislatie, dar pentru mine a reprezentat o sansa de a implementa aceasta politica publica. Pentru a putea face acest lucru, trebuie, bineinteles, sa-ti organizezi o echipa, cu un buget. Astfel, cea mai mare problema la inceput a fost ca nu am avut suficienti bani pentru a face oferte de angajare unor foarte buni specialisti, pentru ca acestia nu ar fi venit decat pentru niste salarii foarte mari. Am inceput cu o echipa de tineri profesionisti entuziasti; carora le-am spus ca nu le pot promite decat o perspectiva, aceea de a deveni specialisti intr-un domeniu nou, cu multe provocari, dar care va deveni foarte important. Imi amintesc ca o saptamana am facut numai interviuri, iar primii sapte specialisti selectati ne-au refuzat ulterior, tocmai pentru ca oferta salariala nu era atractiva. Practic, in momentul in care s-a discutat cuantumul salariului nu ne-am mai inteles.

WS.ro: Echipa dumneavoastra a ramas in mare parte aceeasi, de atunci si pana in prezent?

Mircea Oancea: Din pacate, nu. A fost ca un razboi , unde am avut si pierderi colaterale. Pot sa spun ca planul meu a fost de a reusi sa pun la punct acest sistem si mi-am asumat si riscurile si pierderile. Bineinteles, ca au existat multe tensiuni in acea perioada, de la lipsa de resurse umane bine pregatite, care nu si-au putut asuma ritmul de lucru respectiv, pana la lipsa de proceduri, dar eu aveam totusi termene pana la care trebuia sa-mi indeplinesc sarcinile. In acea perioada au aparut si pierderi colaterale, asa cum le numesc eu. Am invatat ca nimeni nu este de neinlocuit, dar important este sa ai o viziune, un plan pe termen mediu si lung si sa gasesti mereu solutii. Daca am stabilit ca vom face un lucru, atunci trebuie sa-l facem. Cu ce mijloace? Ne asezam la masa si discutam. Aceasta inseamna modul de lucru in echipa!

WS.ro: Revenind la provocari, in relatia cu administratorii de fonduri s-a spus uneori ca ati adoptat si abordari ceva mai dure...

Mircea Oancea: Pe parcursul acestor ani am avut si foarte multe discutii in contradictoriu, cu cei care voiau sa intre in aceasta piata, sa o formeze, dar intotdeauna din aceste discutii au rezultat solutii pentru aplicarea unei masuri. Bineinteles, nu au fost intotdeauna solutii care au multumit pe toata lumea, pentru ca in functie de strategiile proprii erau si abordari distincte. Asa cum ne este de altfel si rolul, am cautat sa gasim solutia cea mai buna pentru o dezvoltare sanatoasa a acestui sistem, care sa genereze eficienta si concurenta, pentru ca toate adunate trebuie sa raspunda nevoii de protectie a participantiilor.

Noi suntem pana la urma mandatati de stat si de catre participanti pentru a face aceasta politica publica in relatia cu firmele private. Astfel ca intotdeauna va aparea suspiciunea conflictului de interese sau se va pune mereu sub semnul intrebarii daca tu, ca autoritate, ai capacitatea de a pastra echilibrul intre interesele statului si cele ale zonei private. Aceasta este pana la urma o politica facuta in parteneriat public-privat si noi suntem cei care trebuie sa fim la mijloc, respectiv sa mediem, sa reglam anumite mecanisme, sa intervenim acolo unde este necesar, dar in interesul participantului, care nu trebuie insa sa excluda si interesul companiilor private, pentru ca altfel nu ai cu cine sa faci politica publica. Segmentul privat trebuie, la randul lui, sa aiba de castigat.

Recunosc si faptul ca sunt foarte exigent si nu doar cu mediul privat ci si cu proprii mei colegi. In acelasi timp, caut sa fiu corect si sa fiu judecat dupa rezultate, nu dupa speculatii sau dupa ceea ce se crede. Nu am adoptat de-a lungul timpului niste pozitii sau masuri din anumite interese, ci strict dintr-o viziune de dezvoltare a sistemului, una sigura. Abordarea dura a venit poate in anumite momente ale discutiilor cand am constatat ca trebuia, de exemplu, sa discutam niste aspecte in domeniul reglementarii, in care noi nu am stii chipurile cum stau lucrurile si cineva incerca sa ne explice, cu niste argumente care nu stateau in picioare. In acel moment eu am raspuns in mod direct, pentru ca nu am obiceiul sa ocolesc subiectul si pentru a nu fi interpretati drept naivi.

WS.ro: Care sunt cele mai mari regrete cu care incheiati acest mandat?

Mircea Oancea: As spune ca nu regret aproape nimic din parcursul pe care l-am avut aici, cu exceptia unor abordari emotionale in momente de tensiune. Acestea tin de felul meu mai expansiv de a fi si poate ca au fost situatii in care am fost mai dur cu colegii mei. Dar, din punct de vedere profesional, al supravegherii si controlului, nu regret nimic. Consider ca lucrurile se puteau derula mai bine, iar ceea ce s-a facut in acest domeniu al pensiilor private este unul din putinele exemple din Romania, in ultimii 22 de ani, in care o politica publica s-a implementat si se desfasoara la momentul curent cu succes.

Dar, tin sa precizez un lucru foarte important pentru mine: toate aceste realizari nu le puteam face daca nu gaseam niste oameni, respectiv colegi care sa-si asume obiective si sa puna umarul la treaba. Eu le datorez foarte mult colegilor mei, inclusiv celor care au plecat din institutie si nu au mai suportat acest ritm infernal Aceasta a fost marea problema. Nu volumul de munca, ci calitatea activitatii; care apare foarte greu, din dezbateri interne, gasirea de solutii si necesita punerea in comun a unor competente si experiente diferite. Acesta este un aspect care lipseste in general in institutiile si companiile din Romania: munca in echipa si comunicarea deschisa si eficienta. Daca am anuntat ceva public si ne-am asumat, nu putem veni ulterior si sa spunem ca nu s-a facut. De ce? Pentru ca daca se intampla acest lucru si a doua oara, atunci nu ne mai credea nimeni. De multe ori am preferat sa nu ies sa anunt un obiectiv sau sa fac o afirmatie, daca nu aveam incredere ca pot sa reusesc in termenul stabilit.

WS.ro: Ce v-ati propus si nu ati reusit sa realizati in ultimii ani? Care au fost cauzele?

Mircea Oancea: Ceea ce a tinut de CSSPP, noi am realizat. Ceea ce nu s-a putut face pana acum a avut doua cauze principale: lipsa finantarii si legislatia, care se afla inca sub semnul imbunatatirii. Nu poti sa-ti asumi un proiect mai complex daca nu ai finantare asigurata, iar acest lucru la noi se intampla, din pacate. Suntem o institutie care de patru ani incheie fiecare exercitiu pe deficit, iar acest deficit il acoperim din rezervele constituite in 2007. De abia in acest an cheltuielile curente vor fi acoperite de venituri. Ne-am autofinantat si atunci veniturile incasate sunt limitate, de nivelul de dezvoltare al sistemului.

A doua cauza este de ordin legislativ. Desi sistemul s-a infiintat si s-a dezvoltat pana acum sanatos, necesita totusi niste corectii care se pot face numai prin modificarea legislatiei primare. Noi am lucrat la legislatia primara, am propus niste modificari, ele urmeaza sa fie asumate si promovate eventual de Guvern. Ma refer la masuri suplimentare de gestionare a riscului. Noi am spus ca ideea cea mai eficienta este de a modifica structura de administrare prin fonduri cu grade de risc diferite pe Pilonul II, pensiile private obligatorii, sau in care structura activelor sa fie in functie de varsta participantilor si/sau de apetitul pe care il manifesta pentru risc. Altfel este greu sa diversifici optiunile. Acum, structura este cam aceeasi, difera doar volumul de active pe care-l au fondurile. Aceasta situatie nu este intamplatoare, ci este si din cauza legislatiei actuale.

Pe segmentul pensiilor facultative (Pilonul III) sunt neimpliniri ale noastre in ceea ce priveste promovarea, pentru ca nu o poti face eficient, daca nu ai si niste stimulente adecvate pentru aceste produse. Am facut in acesti ani, pasi marunti, precum cresterea deductibilitatii de la 200 la 400 de euro pe an pentru o persoana si acum urmarim sa obtinem deductibilitate integrala. Ar trebui sa se asigure o deductibilitate mai mare pentru aceste produse astfel incat angajatorii, sa fie motorul de dezvoltare al acestui Pilon, in conditiile in care veniturile sunt reduse si foarte putini romani isi permit sa economiseasca din venituri proprii. Ca sa dezvolti acest sistem trebuie ca angajatorii sa vina cu o contributie in numele angajatilor, deoarece este eficient si pentru ei sa acorde aceste beneficii extra-salariale. Pe termen mediu si lung, dezideratul este acela de a majora substantial nivelul deductibilitatii, poate la un nivel de 1.000 euro sau 10-15% din venitul anual. Totusi, este important de stiut, atat pentru angajati cat si pentru cei care ii platesc, faptul ca Pilonul III, pensiile facultative, reprezinta, cel mai atractiv beneficiu care poate fi inclus in pachetul salarial la ora actuala.

De asemenea, trebuie extinsa gama de economisire pentru pensii prin infiintarea inclusiv a unor pensii ocupationale, ca o extensie a Pilonului III. Noi suntem sustinatorii unui astfel de proiect, alaturi de APAPR, astfel incat sa nu avem doar pensii facultative individuale. Aceasta solutie ar raspunde, cu siguranta, interesului economic al companiilor, al patronatelor, al pietei s.a.m.d.

WS.ro: Ati declarat, acum un an, faptul ca Pilonul II este precum un copil nedorit de Guvern...

Mircea Oancea: Pilonul II nu are nevoie, din punct de vedere al increderii si eficientei, decat de doua lucruri. In primul rand, necesita un angajament ferm luat la nivel guvernamental si la nivelul clasei politicie pentru acesta politica, care este una publica. Este gandita pe termen lung si atunci trebuie asumata si respectata. Nu trebuie pus in discutie faptul, ori de cate ori avem ocazia, de a modifica sau de a o mai pastra. Pilonul II are nevoie doar ca acel calendar de crestere anuala a contributiei sa fie respectat. Ar fi suficient sa se pastreze angajamentul de crestere a nivelului contributiei in fiecare an cu 0,5%, astfel incat sa ajungem la 6% in 2016.

Eu o spun cu foarte mare convingere, ca este foarte importanta si abordarea persoanelor care conduc anumite institutii. In foarte mare masura, rezultatele unor institutii sunt generate de persoanele care conduc institutiile respective si daca au o viziune, cunosc subiectul si isi asuma planul, rezultatele vor fi intotdeauna corespunzatoare. Daca nu, rezultatele vor arata precum cele pe care le vedem in majoritatea institutiilor de la noi. Dar, sa nu intelegem ca cineva este de neinlocuit. Nici nu se pune problema. Ideea este de a construi sanatos o institutie si de a functiona pe niste principii solide, corecte. Atat institutia, cat si sistemul sunt precum doi copii, care daca nu sunt crescuti sanatos, cu valori si principii morale, au sanse mari sa se piarda cand devin adulti.

WS.ro: Mandatul de presedinte al arbitrului pensiilor se incheie la 28 iunie anul curent. Care sunt planurile dumneavoastra de viitor?

Mircea Oancea: O sa va spun foarte sincer, ca in momentul de fata nu mi-am facut anumite planuri. Cred ca o sa iau o pauza, deoarece minusul cel mai mare in perioada aceasta este acela ca am alocat foarte putin timp familiei, deoarece aproape ca s-a confundat activtatea de la comisie cu viata personala si acest lucru se poate observa in timp. Din punct de vedere al provocarilor in cariera, ma vad in continuare asumandu-mi proiecte in domeniul financiar, pentru ca acest lucru l-am invatat si imi place sa-l fac. Consider, de asemenea, si sunt convins ca ceea ce s-a facut bine in cadrul CSSPP si in industrie va fi continuat. Este un proiect solid implementat si demn de urmat.

Cine este Mircea Oancea?

Nascut pe 25 decembrie 1964 in judetul Teleorman, Mircea Oancea a absolvit in 1990 Facultatea de Metalurgie din Bucuresti, iar in 2004 ASE Bucuresti, Facultatea de Finante, Asigurari, Banci si Burse de Valori. De asemenea, detine o diploma de master in asigurari (2004-2006), la aceeasi facultate si urmat cursurile atat ale Institutului Bancar Roman cat si ale Institutului Roman de Valori Mobiliare.

Activitatea sa profesionala cuprinde Atelierele CFR Grivita 1990-1991, Turnu SA din Tr. Magurele 1991-1993, ca inginer stagiar si respectiv inginer tehnolog, pentru ca apoi, intre 1993 si 1994, sa fie administrator la Midoni SRL. In perioada 1994-1997, referent de specialitate, expert la FPP IV Muntenia, iar din 1997 pana in 2005 - director adjunct la SAI Muntenia Invest SA Bucuresti.

Mircea Oancea detine functia de presedinte al Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) din luna iunie 2006, dupa ce a fost 9 luni pe pozitia de director general interimar in cadrul Comisiei. Mandatul sau de presedinte expira la 28 iunie 2012. Incepand cu aceasta data, va prelua aceasta functie, presedintele actual al UNPR, Marian Sarbu.

Sistemul public de pensii din Romania, public si administrat privat

Parcurs legislativ :

• Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale (31 dec. 2010);
• Legea nr 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (1 ian. 2011);
• Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
• Legea nr. 249/2004 privind pensiile ocupationale (abrogata);
• OUG nr. 50/2005 privind infiintarea, organizarea si functionarea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, aprobata cu modificari prin Legea nr. 313/2005, cu modificarile si completarile ulterioare;
• Legea 204/2006 privind pensiile facultative, cu modificarile si completarile ulterioare;
• Legea nr. 187/2011 privind infiintarea, organizarea si functionarea Fondului de garantare a drepturilor din sistemul de pensii private.

Etapele implementarii si dezvoltarii sistemului de pensii administrate privat

Decembrie 2005

• Infiintarea CSSPP cu rol de supraveghere, control, reglementare, informare si educare.
2006
• Organizarea institutionala.
• Numirea Consiliului CSSPP de catre Parlament.
• Adoptarea Legii 204/2006, elaborarea si adoptarea legislatiei secundare pentru pensiile facultative.
2007
• Infiintarea fondurilor de pensii facultative si colectarea primelor contributii.
• Infiintarea fondurilor de pensii administrate privat si aderarea la Pilonul II.
• Campanie de informare publica.
2008

• Colectarea primelor contributii la Pilonul II.
• Reglementarea principalelor aspecte privind cadrul de supraveghere a administrarii contributiilor.
2009-2012
• Consolidarea PII prin fuziuni (reducerea numarului de fonduri de la 18 la 9, in prezent) si prin cresterea nivelului contributiilor.
• Stimularea dezvoltarii PIII prin masuri fiscale.
• Actualizarea cadrului legislativ in domeniul investitional .
• Lansarea campaniei nationale de educatie financiara: Invata sa alegi! Pensia privata, o decizie “tanara” (2010-2012).






Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Marius Alexandru Stanciu
Absolvent al Facultatii de Economie din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucuresti si al unui program de Master, cu specializarea Economie Europeana, sustinut in aceeasi institutie, Marius Alexandru Stanciu dispune de o experienta jurnalistica de peste 12 ani, dobandita in cadrul redactiei Wall-Street.ro si acopera din punct de vedere editorial evenimente si interviuri din piata imobiliara, piata asigurarilor si pensii private.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Finanțe - Bănci »


Setari Cookie-uri