Incercarile Bancii Nationale de a tine in frau consumul generat de credit, alaturi de competitia din sistemul bancar, au fortat inventivitatea bancilor, obligandu-le sa vina cu noi tipuri de produse. Iar in urma cursei dintre BNR si bancile comerciale, a rezultat un sold al creditelor de consum ce a depasit echivalentul a 4,5 miliarde de euro, un sold mai mult decat dublu fata de cel din aceeasi perioada a anului trecut. Tot la acea data, creditele imobiliare si ipotecare adunau peste 1,4 miliarde de euro, cu peste 60% mai mari decat in ianuarie 2005.

Insa, diferenta fata de statele deja membre ale Uniunii Europene este substantiala. In timp ce in Romania datoria medie provenita din creditele de consum si cele ipotecare este de numai 270 euro per locuitor, in tari precum Polonia, media depaseste 900 euro, iar in Cehia, imprumutul mediu se ridica la aproape 1.300 euro.

Privite ca o poza a inceputului acestui an, datele publicate de Banca Nationala pot sugera depasirea primei jumatati din potentialul de indatorare al populatiei. Astfel, pornind de la mai multe ipoteze, precum o maturitate medie a creditelor de consum de trei ani si o durata medie a unui contract de credit ipotecar de circa zece ani, precum si faptul ca majoritatea persoanelor care solicita un credit este angajata cu carte de munca, un calcul sumar arata ca rata medie lunara care revine pentru fiecare angajat este in jurul a 36 euro.

Mergand mai departe si luand in calcul si faptul ca salariul mediu net pe economie este de circa 230 euro, putem spune ca rata maxima la care se poate angaja o persoana este de 70 euro. Ceea ce inseamna ca, in acest moment, capacitate de indatorare a persoanelor fizice ar mai fi pentru o inca o rata similara. Dar potentialul de crestere a soldului creditelor acordate populatiei este, de fapt, mai mare.

Toate bancile au planuri de extindere

O prima metoda ar fi atragerea de noi clienti, care pana acum nu au accesat un credit bancar. In acest sens, aproape toate bancile din tara noastra au anuntat planuri ambitioase de extindere, cele mai multe dintre ele urmarind ca, pana la sfarsitul anului viitor, sa patrunda chiar si in orasele mici. Totodata, este de asteptat ca trendul de majorare a veniturilor reale sa continue, ceea ce va spori capacitatea de creditare.

O alta posibilitate de sporire a activitatii de creditare este oferita de refinantarea creditelor care au fost acordate acum cativa ani, cu costuri mult mai mari decat cele din prezent. Nu trebuie uitat ca, in urma cu numai un an, creditele de consum erau acordate la dobanzi ce depaseau 20% sau chiar 30%. Totodata, perioada de creditare era, in general, de trei ani. Or, scaderea dobanzilor, alaturi de majorarea duratei de creditare pana la zece ani, ofera posibilitatea contractarii unui credit mai mare pentru refinantarea unui credit mai vechi si mai scump, clientul avand sanse sa ramana si cu bani in plus.

Capcanele dobanzilor: comisioanele ascunse

Introducerea limitarii capacitatii de creditare in valuta la maximum de trei ori fondurile proprii ale bancilor a fortat o serie de banci sa-si imbunatateasca oferta destinata populatiei. Daca privim dobanzile pe care bancile spun ca le percep la creditele de consum, am fi tentati sa credem ca, pana la nivelul din Uniunea Europeana, nu ar mai fi un decalaj foarte mare. Spre exemplu, dobanda medie perceputa, in tarile din zona euro, pentru creditele de consum este in jurul a 7%. Totusi, nu trebuie sa uitam faptul ca, in tara noastra, bancile practica o serie de comisioane care scumpesc creditul.

Spre exemplu, un “simplu” comision lunar de 0,1%, aplicat la soldul creditului, inseamna ca, de fapt, dobanda creste cu 1,2 punte procentuale. Adica, in realitate, costurile creditelor de consum reflecta diferenta dintre Romania si Europa Occidentala. Iar ecartul este similar si in cazul creditelor ipotecare si imobiliare. In timp ce un imprumut in lei pentru locuinta are o dobanda de cel putin 8%, in statele din zona euro dobanda variaza in jurul a 3,7%.

Creditele de consum au majorat profiturile bancilor

August 2004

Banca Nationala aplica o rata de 30% a rezervelor minime obligatorii, dar numai la depozitele in valuta, in incercarea de a stimula mai mult intermedierea in moneda nationala.

Decembrie 2004

In perspectiva liberalizarii contului de capital, BNR continua reducerea dobanzii de interventie, ajungand pana la nivelul de 17%. Tot in aceasta luna a fost inregistrata prima rata anuala a inflatiei cu o singura cifra, 9,9%.

Ianuarie 2005

Citeste si:

Dobanda de interventie continua sa scada, iar bancile sunt obligate sa afiseze costul real al creditelor de consum prin intermediul dobanzii anuale efective (DAE).

Februarie 2005

Banca Nationala extinde rata rezervei minime obligatorii de 30% asupra pasivelor in valuta cu maturitate mai mare de doi ani, in speranta temperarii creditului in valuta.

Aprilie 2005

O noua etapa din liberalizarea contului de capital, strainii avand dreptul de a constitui depozite la termen. Din acest moment, dobanzile la depozite se prabusesc, BNR avand numai interventii limitate in piata monetara.

Iulie 2005

O noua incercare de restrictionare a expansiunii creditului in valuta prin aplicarea ratei de 30% asupra tuturor pasivelor in valuta. Simultan, rata rezervelor minine pentru pasive in lei scade de la 18% la 16%, in scopul de a face mai atractive creditele in lei.

Septembrie 2005

Ritmul de crestere a creditelor in valuta tot nu incetineste, BNR venind cu o noua masura: bancile au voie sa acorde credite in valuta pana la un plafon de maximum trei ori fondurile proprii. In acelasi timp, dobanda de interventie este coborata la 7,5%.

Decembrie 2005

Rata rezervelor minime obligatorii la pasivele in valuta urca la 35%.


Februarie 2006

O noua majorare a rezervelor obligatorii pentru valuta la 40%. Totodata, BNR majoreaza si dobanda de interventie la 8,5%, incercand sa mentina o traiectorie descendenta a inflatiei.

Consumul prin credit pare sa fi incetinit

Dupa o serie de masuri prin care oficialii banci centrale au incercat sa limiteze expansiunea creditului in valuta, institutiile de credit s-au vazut obligate, de la sfarsitul anului trecut, sa se orienteze spre imprumuturile in moneda nationala. Iar persoanele care deja au contractat un credit in euro sau valuta ar putea fi nevoite sa-si refinanteze imprumutul din cauza unor costuri sporite. Pe de o parte, dobanzile la euro si dolar sunt in crestere pe plan international, iar cei mai multi analisti financiari anticipeaza noi majorarile ale ratelor euribor si libor, ceea ce va conduce la o rectificare in sus a dobanzilor percepute pentru creditele in euro sau dolari. Pe de alta parte, o noua majorare a costurilor creditelor in valuta va rezulta din cresterea rezervelor minime obligatorii la pasivele in valuta. Modificarea ratei de la 35% la 40% ar putea conduce la o majorare cu 0,5 puncte procentuale a dobanzilor in valuta.

Alternativa oferita de credite de consum in lei nu are insa costuri apropiate de cele ale imprumuturilor in valuta. Volatilitatea dobanzilor din piata monetara romaneasca este considerata ca un risc, pe care bancherii il inglobeaza in costul creditului.