Piata de asigurari europeana nu poate fi considerata drept omogena, la fel cum diferitele regiuni nu pot fi vazute ca fiind uniforme. In general, se poate spune ca Europa Occidentala este destul de dezvoltata, in timp ce regiunea Europa Centrala si de Est (ECE) si din Europa de Sud-Est dispune de un imens potential de recuperare a decalajului, arata o analiza realizata de Erste Group in 2011.

Majoritatea tarilor din Europa Occidentala raporteaza rate de penetrare a asigurarilor de 6-10% (adica ponderea veniturilor din primele de asigurari in total PIB),Olanda si Marea Britanie conducand detasat. Pe de alta parte, regiunea ECE ofera o imagine mai complexa: unele piete, cum ar fi Turcia, Romania si Serbia, inregistreaza rate de penetrare a asigurarilor sub 2%, in timp ce pe pietele dezvoltate precum Cehia, minim 4% din PIB provine din veniturile din prime de asigurari.

Piata asigurarilor de viata si potentialul sau etern neexploatat

Desi presa abunda de opinii si analize despre potentialul acestei industrii, precum cea mentionata anterior, piata de asigurari, si in special segmetul de asigurari de viata, parca "se incapataneaza" sa ramana de peste 15 ani la un nivel redus, de numai cateva procente, din punct de vedere al gradului de penetrare a asigurarilor - adica ponderea veniturilor din primele de asigurari in total PIB.

Nu i se poate imputa insa acestei piete faptul ca nu a atras jucatori mari din Europa si nu numai, ci dimpotriva, nume mari si cu traditie precum ING, AXA, Aviva, Allianz, Generali sau Metlife au ales sa-si deschida subsidiare in Romania. Tabloul a fost de-a lungul timpului completat si de jucatori autohtoni care ori s-au impus ca lideri de piata - vezi Astra, ori au fost preluati in cele din urma de un grup international - Omniasig, Ardaf, Asirom sau BCR Asigurari si BCR Asigurari de Viata.

De asemenea, daca ne uitam la dezvoltarea pietei de asigurari de viata din ultimii 10 ani, vedem ca ponderea acestora in total prime a crescut de la sub 1% in ’96-’97 la peste 20% in prezent. In conditii normale, acest avans ar fi trebuit sa continue, precum inainte de criza, cand piata inregistra cresteri de 20-30% pe an.

Dar, din graficul alaturat, care trateaza atat evolutia cresterii pietei de asigurari de viata, cat si ritmul creditarii de dinainte de criza, reiese un trend similar in ceea ce priveste evolutia. In mod evident o mare parte a business-ului asiguratorilor provine din vanzarile realizate pe segmentul de bancassurance, ceea ce suscita o intrebare: Este piata de asigurari de viata dependenta in continuare de creditarea din sectorul bancar? Graficul din dreapta arata ca inainte de criza a fost.

Cert este ca parteneriatele dintre banci si asiguratori de viata abunda, cele mai raspandite fiind in continuare politele de asigurare de viata aferente creditelor (pe care le au toate bancile, in parteneriat cu una sau mai multe societati de asigurari) si cateva produse de economisire combinate cu polite de viata sau asociate cu componente de investire specifice asigurarilor de viata unit-linked.

Cu toate acestea, evolutia pietei de asigurari din ultimii 15 de ani arata ca asigurarile de viata, in calitate de produse de economisire pe termen lung, nu numai ca au pierdut continuu teren, dar nu au avut, de exemplu, nici o sansa in fata depozitelor bancare pe termen scurt. Mai mult, daca ne uitam la structura primelor subscrise per total piata, vom observa ca liniile auto detin inca ponderea majoritara si, ca urmare, nu putem discuta inca despre o maturizare a segmentelor de viata, unde subscrierile existente reprezinta numai 20% din subscrierile totale din segmentul de asigurari (comparativ cu o medie de 50% in vestul Europei).

Asadar, in vreme ce europenii cheltuie anual 1.000 euro pentru asigurarile de viata, fiind interesati de viitorul lor si al celor din jurul lor, studiile arata ca un roman aloca doar 20 euro pe an pentru aceste produse. Este evident ca o diferenta atat de mare nu poate fi explicata decat printr-o diferenta similara de nivel de trai, desi asiguratorii de viata marseaza in continuare pe ideea unui nivel scazut de educare in domeniu si de un grad scazut de constientizare a importantei acestor produse in randul populatiei. Si atunci, sunt asigurarile de viata o prioritate pentru romani?

Asiguratorii de viata: Avem nevoie de stimulente extinse de natura fiscala

Asiguratorii de viata: Avem nevoie de stimulente extinse de natura...

Bineinteles, inainte de a vorbi despre maturizarea pietei de asigurari din Romania ar trebui sa existe si o maturizare a comportamentului financiar al populatiei, si asa insuficient de sofisticat chiar inainte de declansarea crizei. Reticenta romanilor in fata produselor de asigurare de viata este generata, probabil, si de experienta, uneori mai putin placuta in relatia cu companiile pe segmentul asigurarilor generale. De exemplu, CSA a primit si solutionat in primele noua luni ale anului 2011 un numar de 4.888 de reclamatii si sesizari cu privire la activitatea asiguratorilor, in scadere totusi cu 15% comparativ cu aceeasi perioada din anul precedent.

Cele mai multe reclamatii inregistrate au fost aferente asigurarilor generale, respectiv de 4.689, adica 95,93% din total. In ceea ce priveste asigurarile de viata, s-au inregistrat 199 de reclamatii, adica 4,07% din total. Nu in ultimul rand, lipsa unor programe de reasigurare proportionale cu riscurile asumate pune foarte serios sub semnul intrebarii capacitatea companiilor din Romania de a plati despagubiri in cazul producerii unor evenimente cu impact major.

Axa companii – economie – Stat

Exista, de asemenea, o stransa legatura intre sistemul financiar-bancar si economia reala, ca si intre sistemul financiar (deci, si asigurari) si Stat. Astfel, plecand de la ideea de stimulare a economisirii in randul populatiei companiile de asigurari au facut constant lobby in fata autoritatilor pentru stimulente extinse de natura fiscala.

In prezent, primele de asigurare de viata sunt nedeductibile fiscal, in schimb indemnizatiile incasate la final de contract sunt scutite de taxe. Industria de asigurari sustine inversarea acestui tratament fiscal, pentru a-i determina pe romani, in general, si pe angajatori, in particular, sa cumpere polite de viata, stimulati prin deductibilitati oferite la plata primelor.

Pe de alta parte, autoritatile spun ca nu sunt bani, orice deductibilitate fiscala avand impact pe termen scurt direct asupra bugetelui de stat, desi, pe termen lung, deductibilitatile oferite se intorc in economie multiplicat , sub forma de investitii (vezi - multiplicatorul keynesian).

Asigurarile de viata de grup (oferite de companii angajatilor sub forma de beneficii extra-salariale) au beneficiat pana in 2002 de un avantaj fiscal aproximativ similar. In prezent, mai sunt deductibile primele de asigurari voluntare de sanatate, in limita a 250 de euro pe an, cheltuielile cu primele de asigurare a activelor corporale si necorporale ale firmelor, primele de asigurare a activelor ce constituie garantii la contractarea de credite de catre companii si liber-profesionisti, precum si primele de asigurare pentru politele de risc profesional.

Citeste si:

Companiile de asigurari urmaresc acum introducerea deductibilitatii si pentru angajator si pentru angajat in limita a 400 de euro pe an, de la inceputul contractelor, pentru ca in prezent avantajul fiscal al asigurarilor de viata este ca nu se impoziteaza despagubirile si sumele rezultate la maturitatea contractelor (anuitatile). Propunerea asiguratorilor este aceea de a introduce in legislatia in vigoare, respectiv Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, prevederi privind deductibilitatea totala a cheltuielilor reprezentand prime pentru asigurarile de viata efectuate atat de angajator (in limita echivalentului in lei a 400 euro pe an), cat si de angajat (in limita echivalentului in lei a 400 de euro pe an) - pentru politele de grup, precum si prime de asigurare platite de persoanele fizice care contracteaza o polita de asigurare de viata (in limita echivalentului in lei a 400 euro pe an).

Criza financiara si piata din Romania fac primele "victime"

In contextul unei piete reduse ca valoare si a unui apetit destul de scazut al romanilor pentru produse de asigurare de viata, majoritatea companiilor de asigurari, in special cele care operezeaza numai pe segmentul life, s-au confruntat an de an preponderent cu pierderi, indiferent de perioada in care au decis sa intre pe piata din Romania.

Astfel, de exemplu, potrivit datelor Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor in 2009, pierderile nete ale asiguratorilor (generale + viata) au insumat 103,22 milioane de lei, in coborare de la 582,46 milioane de lei in urma cu un an. Ulterior, in 2010, asiguratorii au reusit sa diminueaze din nou consistent pierderile nete cu 60% fata de 2009, pana la 41,3 milioane lei.

In 2010, pierderile cele mai mari au fost consemnate de UNIQA Asigurari - 56,1 milioane de lei, urmata de Groupama - 50,4 milioane de lei, AXA Life Insurance (fosta Omniasig Life) - 26,6 milioane de lei, Eureko Romania - 20,2 milioane de lei si Aviva Asigurari de Viata - 19,9 milioane de lei.

Aviva Asigurari de Viata a fost, de fapt, doar a doua "victima" din Romania de dupa criza, a deciziilor asiguratorilor de a-si regandi strategia de piata cu privire la pietele emergente. La inceputul acestui an, grupul britanic Aviva plc a vandut catre asiguratorul american MetLife operatiunile din Romania (Aviva Asigurari de Viata si Aviva Pensii Private), Cehia si Ungaria, ca parte a strategiei de concentrare a activitatilor pe pietele unde are o pozitie dominanta.

Tranzactia urmeaza a fi incheiata in cursul acestui an.

Aviva, cu afaceri de peste 20 de milioane de euro pe piata locala, este prezenta in Romania inca din 1999, fiind una dintre primele companii locale de asigurari de viata. Afacerile companiei s-au dezvoltat destul de lent, insa si asiguratorul a inregistrat pierderi anual, britanicii fiind nevoiti de mai multe ori sa subscrie capital.

• Grupul olandez Aegon a intrat in Romania in 2007 cu planuri mari si a infiintat initial o companie destinata administrarii fondurilor de pensii private, in cadrul unui parteneriat cu Banca Transilvania, in contextul in care reforma pensiilor private facea primii pasi. Ulterior, banca a iesit din acest parteneriat, iar Aegon s-a extins prin compania Aegon Asigurari de Viata.

La numai patru ani distanta, in 2011, Aegon Asigurari de Viata fuziona, in urma unei decizii la nivel de grup, cu subsidiara din Polonia, in cadrul unui plan de reorganizare a operatiunilor din Europa Centrala si de Est. Ulterior, compania nou infiintata in Polonia, care a absorbit Aegon Asigurari, si a deschis o sucursala locala pe baza pasaportului european privind libera circulatie a serviciilor.

Aegon Asigurari a subscris in anul 2010 prime brute de 4,7 milioane de lei, reprezentand 0,3% din piata asigurarilor de viata. Grupul Aegon a ramas prezent in Romania prin intermediul fondului de pensii obligatorii Vital, administrat de Aegon SAFPAP.

• Dupa un amplu proces de reorganizare Aegon a anuntat ca vrea sa isi consolideze totusi pozitia in Europa Centrala si de Est. Conform ultimelor zvonuri aparute in piata, tinta principala a olandezilor in Romania este reprezentata chiar de operatiunile unui alt grup financiar din Olanda, si anume Achmea, din care fac parte Eureko Asigurari si Eureko Pensii. Astfel, Eureko ar fi al doilea grup de asigurari si pensii care paraseste Romania, dupa Aviva.

Eureko a inregistrat in Romania pierderi anuale constant in perioada 2001-2011, anul trecut acestea diminuandu-se cu 70%, de la 20 milioane de de lei in 2010 la 6 milioane de lei.

Pe segmentul asigurarilor de viata, nivelul primelor brute subscrise a fost anul trecut de 30,93 milioane de lei, in scadere cu 0,9%, fata de 2010. Totusi, evolutia de pe aceasta linie de afaceri s-a imbunatatit semnificativ pentru companiei spre comparatie cu 2010, cand nivelul subscrierilor a scazut cu 8% comparativ cu 2009.

In ceea ce priveste subscrierile de pe sectorul asigurarilor de sanatate, unde compania are o cota de piata de 23,53%, primele brute subscrise au crescut cu 5,12% pana la 10,47 milioane de lei de la 9,96 milioane de lei in 2010.