Deprecierea leului accentueaza starea de „asteptare”, care este constraproductiva, iar afacerile care se adreseaza direct populatiei sunt cele mai afectate, se arata intr-un comunicat al R&M Audit Contabilitate.
„Prima reactie la orice crestere de curs valutar este de a “astepta” sa vedem ce urmeaza; miscarile bruste de pe orice piata “sperie” atat oamenii, cat si business-urile. Daca leul s-ar fi devalorizat in aceeasi proportie, dar intr-un interval de timp mai mare- cateva luni in loc de 2-3 saptamani, efectele ar fi fost mai putin dramatice. Si asa in ultima perioada asistam din ce in ce mai mult la lipsa de asumare a unor decizii si frica de schimbare (mai mica sau mai mare, in functie de specificul business-ului), date de situatia din Europa, care este inca departe de a iesi din actuala criza”, a aratat Mirela Serban, Managing Partner R&M Audit Contabilitate.
Afacerile care se adreseaza populatiei in mod direct sunt desigur cele mai afectate, spun expertii R&M Audit Contabilitate.
De exemplu, o fabrica de paine utilizeaza inclusiv ingrediente din import, care devin mai scumpe. Daca producatorul scumpeste painea, ii vor scadea vanzarile. Daca nu o scumpeste, va suporta diferenta de pret din adaosul sau comercial, deci profitul ii va scadea oricum.
“In business, depinde unde te situezi, caci daca ai contracte clare in euro, cu plata in echivalent lei, atunci trebuie sa scoti mai multi bani din cash flow-ul firmei pentru a onora contractele (in situatia in care aceste rate nu pot fi amanate la randul lor). E clar ca devalorizarea nu este buna pentru nimeni. Exportatorii sunt ceva mai privilegiati, dar si acestia prefera, adesea, stabilitatea, in locul unei piete de la care nu stiu la ce sa se astepte”, a precizat Mirela Serban.
Importatorii trebuie sa creasca preturile pentru ca vor cumpara mai scump euro pentru a plati marfa achizitionata, iar producatorii romani vor creste preturile pentru ca au plati legate de cursurile euro/leu si dolar/leu pentru unele dintre materiile prime, rate la credite de capital de lucru sau investitii, combustibili.
“Iar dupa cresterea preturilor urmeaza scaderea consumului- si asa deficitar, scaderea in consecinta a productiei, posibile concedieri sau scaderea salariilor etc, ceea ce adanceste scaderea consumului, astfel incat se reia intregul circuit... daca guvernul nu intervine cu masuri inteligente de a compensa acest ciclu defectuos si de a stimula productia si consumul”, a mentionat Serban.
Potrivit R&M Audit Contabilitate, producatorii ar putea sa isi orienteze o parte mai mare din productie catre export, doar ca nu este un lucru simplu de realizat si dureaza pana este pus in practica. Optimizarea cash-flow-ului, a sistemului de incasari si plati este o solutie intrucat efectele acesteia pot fi vazute pe termen scurt si se poate evita blocajul financiar generat de facturile mai mari care vin la plata.
„In plus, astfel se <<cumpara>> putin timp pentru a analiza si a propune solutiile pe termen mediu si lung. De asemenea, trebuie analizat costul contractului versus costul deprecierii leului, adica: daca o firma achita facturile (mai mari) la termen, are anumite avantaje financiare, cum ar fi, de exemplu, credit note (reduceri), bonusuri, volume etc? Iar daca intarzie platile- care sunt penalitatile imediate si pierderile comerciale pe viitor?”, mai arata expertii R&M Audit Contabilitate.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
