La inceputul lui februarie, BNR a majorat dobanda de politica monetara, ceea cu care sterilizeaza lichiditatea din piata monetara, de la 7,5 la 8,5%, dupa ce inflatia crescuse in ianuarie cu peste 1%.

Au urmat doua luni in care cresterea preturilor s-a potolit, astfel ca sperantele bancherilor ca incepand cu aprilie vor primi o remuneratie mai mare de la BNR s-au irosit, dupa ce la finele lui martie s-a decis mentinerea dobanzii la 8,5%/an.

Acum ei mizeaza pe o noua crestere, la inceputul lui mai, luand in calcul valul de cresteri ale preturilor la utilitati. In ultimii doi ani acestea au reprezentat principala cauza a majorarii inflatiei. Nici vara lui 2006 nu este ocolita de astfel de masuri administrative, gazele naturale, energia electrica si termica, iar in scurt timp si scumpirile carburantilor, datorita evolutiei pretului la titei, urmare a crizei nucleare iraniene, vor crea noi presiuni inflationiste importante, care vor da peste cap tintele de inflatie ale Bancii Nationale, care a estimat un nivel anual de 6,5%.

Semnale de alarma au fost trase de diferite institutii bancare, care vedeau valori ce mergeau pana la 8%. Saptamana trecuta a venit randul FMI, care a estimat o crestere anuala a preturilor de 7,9% fata de un nivel de 7,2% avut in vedere de Comisia Nationala de Prognoza.

Aceste prognoze au creat, din nou, o stare febrila in randul bancherilor, dupa ce Ministerul Finantelor a anuntat majorarea deficitului bugetar de la 0,5 la 0,9% din PIB, in conditiile in care economia se confrunta in continuare cu un exces de lei.

Citeste si:

Unii dintre ei mizeaza pe o majorare a dobanzii de politica monetara cu 0,5 puncte procentuale sau chiar un punct, in timp ce altii considera ca BNR va mentine nivelul de 8,5%.

De altfel, lunea trecuta BNR a atras, la licitatia saptamanala unde este sterilizat excesul de lei prin atragerea sa in depozite cu scadenta la o luna, 4,320 miliarde lei cu o dobanda de 8,50%, dupa ce in 13 martie bancile au plasat 3,7 miliarde lei in certificate de depozit cu scadenta la trei luni, la dobanzi cuprinse intre 8,10 si 8,50%.

O majorare a dobanzii risca sa majoreze intrarile de fonduri speculative, ceea ce ar provoca noi aprecieri ale monedei nationale, euro putand scadea in scurt timp sub pragul de 3,4 lei.

Pentru BNR, efortul este cu atat mai mare, avand in vedere ca ea se lupta singura cu sterilizarea excesului de lichiditate. Avem in vedere faptul ca Ministerul Finantelor a anulat licitatiile pentru vanzarea de obligatiuni de tip benchmark si certificate de trezorerie programate pentru luna aprilie, fiind a treia luna consecutiva in care se renunta la vanzarea titlurilor de stat.