Acesta considera ca asumarea ideei ca au trecut 2 ani de zile si ca nu mai e la fel de catastrofala o iesire a Greciei din zona euro, “pentru ca s-au pus niste ziduri de protectie in picioare”, are un grad prea mare de optimism.

Popa spune ca o renuntare a grecilor la moneda unica ar fi un soc foarte mare intr-o piata si asa cu nervii agitati. Totusi, el a identificat 3 avantaje care protejeaza Romania de o eventuala iesire a Greciei din zona euro, acestea fiind prezentate in cadrul celei de-a doua editii din anul 2012 a proiectului Academica, parte a eforturilor Bancii Nationale a Romaniei de sprijinire a educatiei financiare.

Primul avantaj este faptul ca in tari cu datorii publice mult mai mari raportate la PIB, precum Polonia, Ungaria sau Cehia, unde nerezidentii detin mai multe titluri de stat, intrarile sau iesirile de capital determina modificari semnificative ale cursului de schimb. Romania nu are astfel de probleme. Chiar si acum, cu aceasta volatilitate pe care am avut-o, tot a fost mai redusa comparativ cu Polonia. Dar, in Polonia nu exista aceasta fascinatie fata de cursul de schimb pe care o avem in Romania”, a mentionat Cristian Popa.

Viceguvernatorul BNR a precizat ca din datoria publica de 34%, numai 6-7% din partea de lei mai este detinuta de straini, in conditiile in care in iulie 2011 nivelul era de 18%.

“Sunt iesiri de capital si aceste lucruri nu au cum sa nu se vada in cursul de schimb. Cred ca misiunea bancii centrale este sa faca un echilibru intelept intre utilizarea rezervei ca element de preventie, si nu ca element de interventie in primul rand, si aceasta volatilitate”, a explicat Popa.

Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, declara la inceputul lunii august ca o parte din titlurile de stat detinute de straini au fost vandute si ca valoarea acestora se ridica la cateva miliarde lei.

Bancile grecesti sunt bine capitalizate

Al doilea motiv pentru care Romania are o pozitie confortabila in cazul iesirii statului elen din zona euro il reprezinta faptul ca bancile grecesti sunt bine capitalizate. Cristian Popa a afirmat ca institutiile de credit grecesti au o pondere din totalul capitalului de 22-23%, in timp ce cota de piata in totalul activelor este la 12% in prezent.

“Sunt banci grecesti care ne preocupa pentru ca sunt sistemice, dar ne asiguram in permanenta ca ele sa fie bine acoperite la provizioane. Fata de 14,6% solvabilitate la nivelul sistemului bancar, acestea au o rata de peste 16%”, a completat Popa.

Citeste si:

El spune ca BNR are 3 linii de aparare in cazul in care o banca are probleme. Astfel, prima data institutia de credit vinde colateralul pe l-a executat, dupa care acopera creditele neperformante cu provizioane, iar in final incepe “sa manance” din capital.

“Pana sa ajungem acolo vrem sa fim siguri ca daca improbabilul se va produce avem suficient capital pentru ca aceste banci sa fie viabile. In pofida faptului ca expunerea bancilor grecesti a scazut, aceasta a fost compensata de alte grupuri bancare, in special de cele austriece, care au profitat de acest context”, a precizat viceguvernatorul BNR.

Potrivit FMI, cele mai mari noua grupuri bancare prezente in Romania, semnatare ale acordului de la Viena – Erste Bank, Raiffeisen International, Eurobank EFG, National Bank of Greece, UniCredit, Societe Generale, Alpha Bank, Volksbank si Piraeus Bank -, si-au redus expunerea cu 2,1 miliarde euro in perioada ianuarie-aprilie a acestui an.

Comertul cu Grecia este nesemnificativ


Ultimul avantaj al Romaniei este legat de comertul cu Grecia, care este redus.
Astfel, doar 3% din importurile tarii sunt din statul elen, iar exporturile insumeaza 2% din total.

„Iesirea improbabila a Greciei din zona euro nu ar fi un efect sistemic de contractie a economiei romanesti. In schimb contagiunea, iesirea de capitaluri care s-ar produce in intreaga regiune ar putea avea efecte carora le-am putea face fata. Cred ca este bine ca Ministerul de Finante are acea rezerva care acopera 3-4 luni de finantare”, a adaugat Cristian Popa.

Rezervele financiare ale Ministerului de Finante s-au diminuat in perioada mai-iulie cu 1,5 miliarde euro pana la un total de 3,3 miliarde euro, ca urmare a rambursarii unui imprumut extern emis in euro in 2002 si a contracararii tendintei de crestere a randamentelor pe piata primara a titlurilor de stat.

Totusi, scaderea a fost contracarata de aprobarea liniei de credit in valoare de 1 miliard euro de catre Consiliul Director al BIRD in cursul lunii iunie 2012, care este considerata de institutiile financiare intenationale drept componenta a rezervei financiare la dispozitia Ministerului Finantelor Publice.

Potrivit intelegerilor cu organismele internationale - FMI, Comisia Europeana si Banca Mondiala, statul roman trebuie sa constituie rezerve financiare in valuta (buffer) pana la valoarea echivalenta necesarului de finantare a deficitului bugetar si refinantarii datoriei publice pentru circa 4 luni.