Desi obiectivul principal al PAID este evocat continuu drept unul cu un puternic caracter social, acest sistem de asigurare obligatorie a locuintelor a fost construit pe o lege cu multe lacune care a lasat frecvent loc la diverse interpretari, iar modificarile ulterioare aduse acesteia nu au facut decat sa puna si mai mult bete in roate companiei.
Initial, toti proprietarii aveau obligatia, conform legii 260/2008, de a-si asigura locuintele pentru cele trei riscuri de baza - inundatii, alunecari de teren si cutremur - printr-o polita PAD emisa de PAID, care si-a pornit activitatea de incheiere de polite de asigurare pe data de 15 iulie 2010. Se stie inca de atunci ca romanii care nu-si asigura casele riscau sa fie amendati de autoritatile locale cu pana la 500 de lei, iar polita PAD, la fel ca oricare alta asigurare de locuinta trebuia reinnoita anual. Succesul unui astfel de program era reprezentat de gradul cat mai mare de cuprindere in asigurare, care trebuia sa fie pe un trend permanent crescator, asa cum s-a si intamplat numai in 2010.
Primarii au lasat de inteles insa ca nu vor aplica amenzi proprietarilor, din localitatea pe care o conduc, dintr-un motiv foarte simplu: anul 2012 este unul electoral si nici un un primar care vrea sa fie reales nu se gandeste sa ii amendeze pe viitorii votanti.
Pe 16 noiembrie 2010, insa, probabil sub efectul unor presiuni (?) a fost modificata Legea 260/2008 prin Legea 248/2010 in sensul scutirii proprietarilor cu locuinte asigurate facultativ de incheierea si asigurarea obligatorii prin PAID. Motivul invocat a fost ca nu este corect ca proprietarii cu asigurari facultativ sa incheie si o asigurare obligatorie. Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (CSA) s-a opus acestei modificari, mentionand ca aceast lucru ar avea ca efect reducerea semnificativa a cotei de piata a PAID, iar acesta va ramane in portofoliu doar cu riscurile cele mai mari si mai greu de acoperit, neatractive pentru asiguratorii care vand polite facultative.
Ca urmare, prin aducerea intr-o lege obligatorie a contractului facultativ, PAID a fost aruncat in competitie cu ceilalti asiguratori (in acelasi timp chiar membri PAID), care au scos polite facultative similare politei PAD, din punct de vedere al pretului, dar facultative, cu mai multe riscuri acoperite. Mai mult decat atat, s-au folosit de calitatea de actionar al PAID pentru a pune in vanzare produse facultative cu aveau in denumire si sintagma PAD (polita de asigurare la dezastre), transformand astfel PAID intr-un instrument de marketing pentru cresterea vanzarilor de asigurari facultative.
De exemplu, unii asiguratori, cum ar fi Carpatica Asig sau Astra, si-a denumit politele faculatative pentru locuinte PAD, PAD Complet sau PAD Avantaj. In plus, Astra, care este actionar PAID, a inregistrat marca PAD la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci (OSIM).
A rezultat o strangulare a ritmului de vanzare si consecinta imediata a fost ca gradul de cuprindere in asigurare obligatorie asumat nu va fi realizat niciodata, iar in foarte scurt timp se va ajunge la imposibilitatea platii primelor de reasigurare si deci blocarea totala a sistemului, deoarece fara un contract de reasigurare pentru catastrofa nu ai voie sa emiti polite.
Ani de zile, din 1996 si pana in 2011, asigurarile facultative de locuinta s-au mentinut la o medie de 9% din total spatii locative (sub un milion de polite vandute), dar din 2011, evolutia vanzarilor pentru acest tip de polite a avut un trend spectaculos. Astfel, la sfarsitul anului trecut, erau in vigoare peste 4,4 milioane de contracte facultative si numai 574.000 de polite obligatorii.
Dorind sa salveze PAID, CSA a incurcat si mai mult "atele"
La sfarsitul lunii iunie anul curent, compania care gestioneaza incheierea politelor de asigurare obligatorie a locuintelor - PAID, a anuntat cateva estimari dezstruoase: subscrieri de numai 10 milioane de lei, in scadere cu 71% fata de 2011, si aprecia totodata ca va trece pe pierderi, cu un rezultat negativ de 1,9 milioane de lei. Subscrierile PAID crescusera cu 20%, in 2011, la 35 milioane de lei, compania raportand si un profit net de aproape 1 milion de lei dupa ce, in 2009 si in 2010, pierderile cumulate fusesera de 386 milioane de lei.
In consecinta, numarul politelor PAD a scazut la finele lunii iulie anul curent la 246.000, aproape la jumatate fata de luna precedenta si de peste trei ori mai putin fata de varful atins in luna august din anul precedent, de 820.000 polite.
Cea mai buna solutie gasita de CSA la esecul tot mai evident al PAID a fost sa modifice pe 7 august anul curent legislatia secundara, emisa in aplicarea Legii nr. 260/2008. In urma acestor modificari, toate societatile de asigurare autorizate sa subscrie riscuri de catastrofa naturala puteau incheia asigurari facultative doar pentru sume asigurate care exced celor acoperite prin polita obligatorie pentru locuinte, dupa data de 1 septembrie anul curent.
Tot de la 1 septembrie, CSA a interzis si utilizarea de catre societatile de asigurare, in cadrul desfasurarii activitatii de incheiere a asigurarilor facultative pentru locuinte a denumirii “PAD” sau sintagme derivate din aceasta, termenul “obligatorie” sau termeni similari, precum si a sintagmei „asigurarea obligatorie a locuintelor” sau sintagme similare. I-au trebuit doi ani administratorului sa constate ca introducerea asigurarilor obligatorii de locuinta a fost, evident, folosita ca un instrument eficient de vanzare a politelor facultative.
Asadar, conform noilor hotarari pentru o asigurare completa pentru un imobil in valoare de 100.000 euro asiguratorul trebuia sa incheie o asigurare PAD de 10 euro pentru o suma asigurata de 10.000 euro sau 20 euro pentru o suma asigurata de 20.000 euro, dupa caz, si inca una facultativa pentru o suma asigurata de 80.000 de euro sau 90.000 de euro.
"Din pacate, si-n acest caz statul, prin CSA, s-a multumit la o simpla analiza a constatarilor de fapt ceea ce duce in mod gresit la consacrarea, inca o data, a arbitrariului etatic dand dovada de neimplicare in constituirea acestei societati de asigurare pentru realizarea unui interes general si anume, asigurarea locuintelor impotriva dezastrelor naturale si a eliminarii presiunii asupra bugetului public si a celor locale, pentru asemenea situatii", declara pentru wall-street.ro avocatul Marius Diaconeasa, partener al societatii civile de avocati Tanasoiu, Diaconeasa si Asociatii.
PAID avea sa primeasca lovitura de gratie!
Reactia companiilor de asigurari nu a intarziat sa apara. La numai cateva zile de la decizia CSA , societatile s-au plans ca decizia nu face decat sa complice procesul de vanzare a politelor facultative de asigurare a locuintelor la nivelul intregii piete, care va cunoaste dificultati de interpretare din parte clientilor in procesul de subscriere. Concret, societatile de asigurare isi exprimau indirect teama cu privire la scaderea subscrierilor pe acest segment, drept consecinta a acestei decizii, dupa ce, in anii precedenti, vanzarile de asigurari de locuinta au cunoscut o adevarata explozie.
Aurel Badea, director executiv responsabil cu activitatea de subscriere asigurari generale in cadrul Allianz-Tiriac Asigurari semnala faptul ca "majoritatea celor care detin o asigurare a locuintei – beneficiaza de protectie pentru sume asigurate de valori mult superioare valorii de 20.000 de euro, paleta de riscuri acoperite fiind una care cuprinde, pe langa cele trei riscuri catastrofice definite de Legea 260, mult mai multe riscuri, non-catastrofice. Acesti clienti nu-si doresc sa renunte la protectia casei la valoarea reala. Or, de-acum inainte, acest lucru inseamna ca ei urmeaza sa achizitioneze doua polite: o polita obligatorie si una facultativa".
Lovitura de gratie avea sa vina tocmai din interiorul PAID, cand unul dintre principalii actionari, Astra Asigurari, a decis sa puna in evidenta mai clar ca oricand interesul privat in ceea ce priveste compania care gestioneaza asigurarile obligatorii de locuinta. Astfel, Curtea de Apel Bucuresti a hotarat recent, la solicitarea Astra Asigurari, suspendarea executarii unui ordin al Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (CSA) care stabilea, printre altele, ca proprietarii de locuinte care vor sa incheie polite facultative trebuie sa incheie si o polita obligatorie.
"Admite in parte cererea. Suspenda executarea Ordinului CSA 15/2012 si a Normelor privind forma si clauzele cuprinse in contractul de asigurare obligatorie a locuintelor impotriva cutremurelor, alunecarilor de teren si inundatiilor, numai in ceea ce priveste efectele articolului 7 din Norme. Ia act ca s-au solicitat cheltuieli de judecata. Cu recurs in 5 zile de la comunicare", arata instanta.
CSA a reactionat printr-un comunicat de presa in care mentioneaza ca "decizia Curtii de Apel Bucuresti, prin care s-a dispus admiterea in parte a cererii de suspendare a executarii Ordinului CSA 15/2012 si a Normelor privind forma si clauzele cuprinse in contractul de asigurare obligatorie a locuintelor impotriva cutremurelor, alunecarilor de teren si inundatiilor, reprezinta o prima faza procesuala si nu este o decizie irevocabila".
Toate aceste schimbari nu fac decat sa zapaceasca si mai mult asiguratii
O analiza comparativa a calitatii la nivel de portofoliu, intre societatile mai sus enuntate, arata ca in primele sase luni ale acestui an, portofoliul Astra aferent de asigurari de incendiu si calamitati naturale (clasa VIII), care include si subscrierile din polite facultative pentru locuinte, se ridica la 2,46 milioane de polite si venituri aferente de 117,97 milioane de lei, conform datelor Uniunii Nationala a Societatilor de Asigurare si Reasigurare din Romania (UNSAR).
In schimb, Allianz-Tiriac Asigurari, societate care a decis sa nu intre in actionariatul PAID, avea incheiate 346.158 de polite care au adus venituri de 83,61 milioane de lei. La Astra, valoarea medie a primei pe clasa VIII se situeaza la 47,9 lei, in timp ce la Allianz-Tiriac atinge 241,5 lei.
In concluzie, opinia generala este ca aceste modificari de lege nu vin in sprijinul asiguratului si creeaza probleme de interpretare pentru proprietarii de locuinte. Autoritatile se agata de un sistem care practic nu a avut nici o sansa inca de la start, deoarece a fost conceput prost, iar statul s-a spalat pe maini, lasand privatul sa inoate in voie. De altfel, pana la aparitia acestei legi asiguratorii s-au opus cu vehementa la participarea statului in aceasta societate de asigurare.
In acelasi timp, problema care s-a pus de la inceputul infiintarii acestui asigurator a fost cea a colectarii primelor de asigurare si, mai ales a impartirii profitului acestei noi societati intre actionari. Dar politele PAD aduceau un profit prea mic si mult prea lent fata de asteptarile actionarilor. Banul trebuia sa iasa repede si strategia trebuia astfel schimbata.
Daca CSA va reusi in cele din urma sa ridice decizia Curtii de Apel, in urma noilor prevederi asiguratul va plati o prima mai mare (per total) daca va opta si pentru asigurare facultativa. In plus cei care au locuinte cu valoarea reala putin peste 20.000 euro - probabil ca nu isi vor mai face si asigurare facultativa pentru diferenta de cateva mii de euro pana la valoarea reala. Mai degraba vor face doar pentru a include riscuri suplimentare. Sau, nu mai bine, renuntam la asigurarile obligatorii?
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Despre autor
Te-ar putea interesa și:
