"Romanii vor servicii medicale mai bune si fac eforturi financiare pentru a le accesa in mediul privat, fapt ce ar trebui sa puna pe ganduri guvernantii, sa lanseze reforma in sanatate cat mai repede. Insa, nu doar legislatia actuala este neaparat problema. Important este ca orice lege avem, ea sa fie aplicata, altfel vom fi in aceeasi situatie si peste 10 ani", spune Carmen Radu (foto), director general adjunct Eureko.
Carmen Radu: Puncte slabe exista in sistemul sanitar, iar anumite aspecte ar putea fi imbunatatite chiar si cu actuala legislatie, daca ea s-ar aplica. Punctele slabe tin de colectarea banilor in sistem, clarificarea serviciilor oferite prin pachetul de baza si transparenta in intrebuintarea fondurilor existente. Aici, daca ne uitam pe site-ul ANAF putem observa ca cele mai mari datornice la fondul asigurarilor sociale (sanatate si pensii) sunt exact companiile de stat, care nu sunt deloc sanctionate – desi legea actuala prevede mecanisme de control si sanctionare - pentru acest comportament care afecteaza tocmai buna functionare a statului.
In mod evident ca raport din PIB in Romania trebuie alocati mai multi bani sanatatii, dar si cei care sunt alocati la aceasta data trebuie gestionati cu mult mai multa grija. De aceea, consider necesar ca orice spital de stat sa aiba un audit anual extern. De exemplu, totalul cheltuielilor cu sanatatea in Romania nu depaseste 5,4% din PIB in timp ce in alte tari europene, cheltuielile ating: Franta - 11,1%; Germania - 10,7%; Olanda - 9,2%; Marea Britanie - 8,3%. In aceste conditii, este clar ca sistemul trebuie reformat, iar acest lucru se poate face doar daca exista vointa politica.
WS.ro: Care a fost cel mai mare „defect” al proiectului de lege lansat in decembrie 2011 si retras in ianuarie 2012 - a fost vorba despre schimbarile propuse in sine sau despre modul in care acestea au fost comunicate? Au fost, deci, probleme legate de forma si nu de fond?
C.R.: Da, cred ca cea mai mare greseala a fost legata de comunicare in ceea ce priveste vechiul proiect de legea al sanatatii retras. Si la acel proiect UNSAR a adus comentariile si amendamentele necesare perfectionari proiectului de lege respectiv spre folosul pacientului final, insa comunicarea a fost precara intre populatie, institutiile care au lucrat la proiectul de lege si mediul politic mai ales tinand cont de faptul ca se propunea o modificare radicala a gestionarii contributiilor si anume de catre asiguratorii privati care indeplineau anumite conditii de eligibilitate.
WS.ro: Cum ati aprecia proiectul noii legi a sanatatii comparativ cu cel retras anterior? Considerati ca reprezinta o formula mult imbunatatita fata de cea propusa in 2011?
C.R.: In baza argumentelor (mult prea putini bani alocati pentru sanatate pe cap de locuitor- Cheltuielile cu sanatatea pe cap de locuitor au scazut in ultimii ani, de la 353 Euro in 2008, la 310 Euro in 2009, pentru 2012 estimandu-se cheltuieli de 250 Euro pe cap de locuitor) din raspunsul de la intrebarea 1 si a realitatii pe care nu o putem nega, in mod evident este nevoie de reforma in Romania, dar tot asa cum va spuneam mai sus este necesar ca orice lege am avea ea sa fie aplicata, sa existe vointa politica.
Prin noul proiect s-a dorit crearea unui cadru legislativ complet, care sa aiba o viziune pe termen mediu si lung, urmand sa poata fi completat sau modificat printr-o legislatie secundara. Nu este o idee rea, pentru ca orice tara trebuie sa aiba o strategie in domeniul sanatatii, dar nu sunt optimista ca acest proiect de lege va fi aprobat pana la sfarsitul anului de catre Parlement. Unul din principiile enuntate de noul proiect si pe care noi il sustinem este autonomia in administratrea Fondului national de asigurari obligatorii de sanatate adica scoaterea lui din bugetul consolidat al statului.
De asemenea, se incearca marirea volumului de contributii prin cresterea masei celor care contribuie, precum si participarea bugetului statului la plata contributiilor pentru anumite categorii de persoane scutite acum de la plata. Problema este ca aplicarea cotei de 5,2 % platita de angajator se va face la salariu mediu brut si va avea un impact destul de mare asupra bugetelor companiilor, indiferent daca sunt de stat sau private. Avem inca o rata a somajului destul de mare si nu cred ca aceasta masura ar rezolva problemele fondului unic de sanatate. Efectul ar fi cresterea numarului de someri, deci indirect povara se va intoarce la stat deoarece pentru acestia statul va plati contributiile la sanatate din bugetul de somaj.
Statul si-a propus in urmatorii 2 ani sa restructureze spitalele, cadrele medicale sa nu mai aiba statut de bugetari astfel incat sa poata sa-si negocieze salariul, sa reduca numarul caselor judetene de sanatate ceea ce inseamana si o reducere a costurilor din sistem, ulterior acestea urmand sa-si schimbe statutul in societati mutuale de asigurari de sanatate. Ramane de vazut in ce masura acestea vor putea indeplini criteriile de solvabilitate prevazute de legislatia in vigoare.
WS.ro: Reforma sanatatii trebuie sa aiba la baza principiul solidaritatii sau cel al asigurarii, respectiv calcularea primei in functie de risc?
C.R.: Asigurarile obligatorii de sanatate au in general la baza principiul solidaritatii care nu exclude calcularea primei sau a contributie in functie de evaluarea riscurilor preluate in asigurare. In lume se folosesc ambele variante: o contributie calculata ca si procent din salariul si, respectiv, fondul de salarizare cat si contributii fixe. Cred ca cel mai important este modul cum folosim fondurile colectate si cat de transparenti sunt furnizorii de servicii medicale privind costul serviciilor prestate. Pentru varianta contributiei fixe (prime) ar trebui ca Ministerul Sanatatii si Casa Nationala de Sanatate sa poata centraliza si raporta date statistice, la nivel de tara si regional, privind toate cheltuielie efectuate in sistem cu fiecare tip de serviciu medical, boala astfel incat sa avem un cost real al serviciilor prestate. Dupa cum stim chiar din declaratiile Ministrului Sanatatii inca nu exista aceste date statistice complete disponibile.
WS.ro: Pana unde vedeti implicarea sectorului privat in Sanatate? Ce conditii de concurenta, reglementare sunt necesare, astfel incat, sa nu se creeze lanturi orizontale si un monopol pe un anumit teritoriu sau pe o anumita zona a tarii?
C.R.: siguratorii privati, nu vor putea oferi pachetul de baza decat celor care vor achizitiona si o asigurare facultativa, potrivit prevederilor actuale. Pe de alta parte, cei care isi fac o societate mutuala (actualele Casa judetene), pot sa faca lucrul asta fara sa fie obligati sa achizitioneze si o asigurare facultativa. Dupa doi ani, in care s-ar restructura institutiile statului, incepand cu 2015, asiguratorii privati ar putea acoperi pachetul de baza, dar numai pentru acei clienti care deja au achizitionat o asigurare facultativa. Pentru pacienti, din punct de vedere legal, nu este corect. Nu poti sa obligi un pacient sa plateasca in plus daca vrea sa aleaga un asigurator privat pentru gestionarea contributiilor aferente pachetului de baza. Cu alte cuvinte, statul ii ingradeste aceasta posibilitate, fiind in contradictie cu principiul enuntat de proiectul de lege, privind liberatea asiguratului de a alege intre un asigurator privat sau de stat.
Asiguratorii vor putea oferi asigurari facultative complementare si suplimentare.
Asigurarile complementare pot veni in sprijinul imediat al clientilor acoperind acea parte din pretul unui serviciu medical care probabil nu va mai fi acoperita de stat. Pentru a sprijini si dinamiza asigurarile facultative private este necesar un sprijin din partea Ministerului de Finante pentru acordarea deductibilitatii fiscale nu doar la nivel de angajator, ci si la nivel de angajat. Daca aceste asigurari nu ar mai fi considerate beneficiu salarial si nu s-ar impozita cu 16 % la angajat, tot mai multi angajatori ar fi tentati sa inlocuiasca abonamentele cu o asigurare de sanatate care acopera si spitalizarea si ofera acces la mai multi furnizori de servicii medicale. Aceasta concurenta neloiala intre tratamentul fiscal al abonamentelor, realizate pe baza contractelor de medicina muncii, si asigurarile facultative trebuie sa revina in atentia autoritatilor si sa-si gaseasca o rezolvare.
WS.ro: Poate sa ramana SMURD-ul in continuare functional, operational pe langa partea privata? In presa, diverse opinii considera ca sistemul de urgenta SMURD functioneaza foarte bine, iar competitia privata nu este necesara.
C.R.: Serviciul SMURD si-a dovedit calitatile inca de la infiintare, dar cu siguranta orice monopol va avea in timp si efecte nedorite. Serviciile medicale de urgenta nu vor fi afectate de noua lege. Aceste servicii NU vor fi supuse la coplata si vor fi oferite in continuare indiferent daca esti asigurat sau inca nu. Cat despre concurenta, aceasta nu poate duce decat la o permanenta imbunatatire a serviciilor oferite pacientilor, ceea ce nu are cum sa fie ceva negativ din orice unghi am privi. Ramane in discutie momentul in care furnizorii privati ar putea sa ofere si servicii medicale de urgenta.
WS.ro: Asiguratorii privati spun vor pune accent pe preventie. Cum se va realiza concret acest lucru, in contextul in care, de exemplu, in sistemul de stat se tot vorbeste de 20 de ani, insa nu s-a luat nici o masura coerenta.
C.R.: Este o intrebare foarte buna. In noul proiect de lege se vorbeste despre preventie, acest termen fiind mentionat in textul de lege, insa cum va fi exact aceasta aplicata si cum va functiona nu putem sti pentru ca legea face trimitere la legislatia secundara, care ar urma sa fie elaborata, aprobata si pusa in aplicare dupa ce legea va fi implementata. Noi, asiguratorii privati credem ca este important sa fie motivati in cazul acestui proces de preventie si pacientii, dar si medicii de familie. Ar fi necesar un sistem de monitorizare care sa te anunte daca nu ti-ai mai facut un control de rutina de prea multa vreme, pentru ca la un simplu control de rutina pot fi descoperite boli a caror tratare ar costa mult mai putin daca ar fi fost descoperite la timp.
In cazul asigurarilor private de sanatate existente pe piata, majoritatea asiguratorilor ofera ca beneficiu un control anual preventiv tocmai in acest sens, al diminuarii eventualelor costuri viitoare, daca asiguratul se imbolnaveste.
WS.ro: Noul proiect al legii prevede ca asiguratorul de malpraxis sa preia diferendul dintre pacient si unitatea medicala, fiind astfel obligat sa plateasca si despagubiri morale, nu doar materiale. Cum vedeti aceasta initiativa?
C.R.: Sistemul trebuie sa se dezvolte si sa se maturizeze totodata. Este o masura care ar putea duce la o crestere a nivelului actului medical, al responsabilizarii acestuia, insa vor fi necesare reglementari clare in acest sens, care sa stabileasca parametrii in care se poate desfasura acest proces. Trebuie mentionat ca asiguratorii vor stabili valoarea despagubirii prin procedura amiabila care va fi obligatorie i prealabil oricarei actiuni judiciare, prin negociere, dar daca nu se va ajunge la o intelegere, asiguratul va avea dreptul sa se adreseze instantelor judecatoresti. Limitele despagubirilor, atat materiale cat si morale, nu vor putea depasi valorile prevazute in contract.
WS.ro: Cererea pentru servicii medicale private este in continua crestere, iar infrastructura de clinici si spitalele private se dezvolta intr-un ritm alert. La ce valoare a pietei considerati ca va ajunge piata de asigurari individuale facultative de sanatate la final de 2013 (in ipoteza ca noua Lege apare la inceputul anului urmator)?
C.R.: In primul semestru, piaa asigurarilor de sanatate a crescut cu 115,08% fata de perioada similara a anului trecut, cand cresterea a fost de 62,46%. Dupa cum arata cifrele, valoarea pietei asigurarilor de sanatate s-a dublat in primul semestru din 2012 fata de aceeasi perioada a anului trecut, de la 19,4 milioane de lei in semestrul I din 2011 la 41 8 milioane de lei in semestrul I din 2012.
Aceste rezultate denota faptul ca romanii vor servicii medicale mai bune si fac eforturi financiare pentru a le accesa in mediul privat, fapt ce ar trebui sa puna pe ganduri guvernantii si sa-i determine sa demareze reforma in domeniu cat mai repede. De asemenea, si asigurtorii privati si-au intensificat si optimizat oferta pentru asigurarile de sanatate, iar o competitie stransa nu poate decat sa aduca mai multe beneficii asiguratilor. Estimez ca valoarea pietei in 2012 va fi de 17-18 milioane EUR, iar pentru 2013 o crestere de 30-50 %. Daca s-ar modifica si tratamentul fiscal aplicat asigurarilor facultative de sanatate pentru o prima anuala de 300 – 400 EUR/ angajat, cresterea ar putea sa fie pana la aproximativ 30-50 milioane EUR in 2013.
Cine este Carmen Radu?
Carmen Radu s-a alaturat Eureko Asigurari, fosta Interamerican Societate de Asigurari, la inceputul anului 2009, in calitate de director operatiuni si director general adjunct.
Carmen Radu are o experienta vasta in domeniul serviciilor financiare si detine o ampla expertiza in elaborarea si implementarea de strategii financiare, managementul bugetelor, diagnoza si prognoza financiara, precum si in dezvoltarea relatiilor cu organismele guvernamentale din domeniu.
Inainte de a accepta provocarea lansata de Interamerican, Carmen Radu a ocupat pozitia de vice presedinte al Consiliului de Administratie si, anterior, pe cea de manager general la KD Fond de Pensii si KD Asigurari de viata. Absolventa a Academiei de Studii Economice din Bucuresti, Carmen Radu detine un MBA in Excelenta in Management la ASEBUSS.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Despre autor
Te-ar putea interesa și:
