"Este o chestiune de fapt: bancile trebuie sa isi regandeasca politicile de funding, pentru ca liniile de finantare de catre mame sunt in perioada de regandire, ca sa ma exprim elegant. Avem aceeasi problema la nivel de economisire interna, nivel care nu poate evolua semnificativ decat in timp, ca urmare a unei schimbari de mentalitate si politici publice. De aceea este evident ca odata ce asteptam o relansare a creditarii, ea trebuie sa aiba si cerere solvabila dar si resurse pentru oferta pe care bancile trebuie sa le gaseasca in mod creativ dar si stabil", a spus Olteanu, citat de Mediafax.

El a aratat ca banca centrala se afla in discutii cu Asociatia Romana a Bancilor (ARB) pentru a vedea ce modificari ar trebui aduse legislatiei pentru ca obligatiunile acoperite cu portofoliul de credite ipotecare sa devina uhn instrument atractiv atat pentru banci cat si pentru clientii acestora.

"Asteptam argumente care vor arata catre ce moneda trebuie orientate aceste emisiuni, care va fi modalitatea ca aceste emisiuni sa fie la costuri atractive pt banci si clientii bancii. Este necesar sa fie supuse unei supravegherii speciale ca si in alte tari, si care e acest mecanism de supraveghere?", a continuat Olteanu.

Oficialul BNR a adaugat ca este extrem de important ca publicul sa fie convins ca se vorbeste despre un instrument sigur, serios, de finantare responsabila, avad in vedere experientele neplacute din urma cu cativa ani, cand pietele au fost ofertate cu instrumente care priveau creditele ipotecare, dar nu semanau cu cele pe care vor sa le utilizeze si bancile din Romania.

La randul sau, presedintele Alpha Bank Romania Sergiu Oprescu, a aratat ca, avand in vedere actualul portofoliu de credite ipotecare, de circa 8 miliarde de euro, si media europeana in domeniu, prin emisiunile de obligatiuni ipotecare ar putea fi generate resurse de 3,3 miliarde de euro.

Potrivit lui Oprescu, aceste instrumente vor putea aduce un flux semnificativ de economisre externa, dar pot reprezenta, totodata o alternativa de investire pentru fondurile dee pensii.

ARB solicita stabilirea la nivelul unui emitent a unui singur pool de credite ipotecare destinate garantarii emisiunilor de obligatiunii, ceea ce ar duce la reducerea costurilor de administrare si la cresterea protectiei clientilor.

De asemenea, bancile doresc supragarantarea emisiunilor de obligatiuni cu scopul de oferi maximum de flexibilitate si de a maximiza ratingul atribuit.

Citeste si:

Institutiile de credit doresc sa aiba si posibilitatea de a introduce in pool-ul de active suplimentare instrumente derivate, stabilite limitativ ca pondere in total active suplimentare, cu scop de hedging a riscului de dobada sau a riscului valutar.

O alta cerinta de modificare legislativa vizeaza, stabilirea nivelelor LTV (loan-to-value) absolute si relative a creditelor ipotecare afectate garantarii obligatiunilor, pentrua oferi flexibilitate maxima in stabilirea unui portofoliu extins de credite eligibile, cu asigurarea unei protecttii sporite a investitorilor.

Obligatiunile ipotecare permit emitentului sa-si diversifice baza de investitori atat geografic, cat si ca tip de investitor, iar sursa de finantare s-a dovedit rezilienta chiar si in vremuri de instabilitate financiara, datorita faptului ca performanta obligatiunilor ipotecare este conectata la performanta obligatiunilor de stat din tara emisiunii si mai putin la performanta emitentului.

Soldul obligatiunilor ipotecare la nivel eruopean a urcat pana la 1.700 de miliarde euro la finele anului trecut, iar cei mai mari emitenti de obligatiuni ipotecare sunt Spania, Danemarca, Germania, Marea Britanie, Franta si Suedia.

In cazul celor mai mari emitenti de obligatiuni ipotecare ponderea obligatiunilor ipotecare in volumul creditelor ipotecare variaza de la minimum 6% in Olanda la maximum 100% in Danemarca.

Romania este singura tara din UE care nu are emisiuni de obligatiuni ipotecare.

In primele sapte luni ale acestui an, bancile mama au redus liniile de finantare catre sucursalele din Romania cu 2,2 miliarde euro, de la 20,3 miliarde euro la 18,1 miliarde euro, potrivit datelor FMI, pentru ca in septembrie aceste finantari sa coboare spre 17,5 miliaarde euro.

Pasivele straine ale sistemului bancar se ridica la aproximativ 23,3 miliarde euro (17% din PIB), din care 9,4 miliarde euro devin scadente in urmatoarele 12 luni, inclusiv aproape 1,6 miliarde euro catre deponenti si creditori ce nu sunt banci-mama.