„Ne gindim la aceasta varianta foarte serios; am discutat cu actionarii nostri posibilitatea de a transfera o parte din portofoliul de credite in valuta la ei”, spune directorul uneia dintre cele mai mari banci romånesti. Acest transfer este o varianta foarte buna, in special in cazul creditelor mari, acordate companiilor. Potrivit bancherilor romåni, clientii ar urma sa depuna dosarul la filiala din tara a bancii straine, dar inregistrarea imprumutului se face la banca din strainatate. La Unicredit exista deja depuse cereri pentru credite de la banca mama, admite seful Unicredit Romånia, Rasvan Radu. Chiar daca, pina anul trecut, era interzisa oficial deschiderea unui cont bancar in strainatate fara avizul BNR, multi romåni reuseau sa ocoleasca birocratia romåneasca, infiintånd firme off-shore.

Analistii din piata apreciaza ca, in functie de conditiile de pe piata romåneasca, este posibil ca activitatea financiara din Romånia sa se diversifice prin aparitia unor intermediari specializati in transferuri de capital catre extern. Peste 10.000 de romåni au conturi in bancile din strainatate, evitind astfel plata taxelor si comisioanelor bancare mult mai ridicate din tara noastra. Chiar daca nu facem parte oficial din Uniunea Europeana, romånii pot oricind sa-si deschida un cont in bancile straine.

Avantajul este acela ca, in timp, clientul romån isi dezvolta un istoric cu banca, extrem de necesar in momentul in care ii va solicita acesteia un imprumut. E drept, nu toate bancile permit deschiderea unui cont de catre „outsideri“, dar majoritatea institutiilor financiare europene permit, fara rezerve, constituirea de conturi curente ori accesul la imprumuturi. Asta dupa citeva luni in care te-ai dovedit client onest in relatiile cu banca. Accesul romånilor la bancile din Vest a fost permis abia din iulie 2005, o data cu liberalizarea contului de capital. La acea vreme, analistii estimau ca numarul romånilor care isi vor deschide cont bancar in strainatate va fi insignifiant.

CUM PROCEDAM SA AVEM UN CONT LA O BANCA ELVETIANA ?

In primul rind, trebuie sa ne alegem banca. Ne putem orienta fie catre o banca europeana care are deja deschise filiale in tara, fie catre o banca ne-reprezentata inca in Romånia. Pentru a discuta pe marginea unui caz concret, am selectat de pilda o banca elvetiana de renume, UBS. Adresa ei postala sau cea a casutei electronice sint de gasit pe Internet, la adresa www.ubs.ch. Avem doua posibilitati: fie scriem pe adresa postala Zurich: Bahnhofstr. 45, P.O. Box, CH-8098, tel. +41-44-234 11 11, sau la cea electronica, de pe pagina de Internet. In baza unei simple scrisori trimise, banca va remite la adresa indicata de dumneavoastra intreaga documentatie pe care va trebui sa o completati si apoi sa o returnati institutiei financiare.

Intreaga procedura pentru deschiderea unui cont nu dureaza mai mult de doua luni. Dupa care, „istoricul” relatiei cu UBS incepe sa functioneze. O data acceptat, puteti opta intre a vi se vira salariul in contul elvetian, ori a apela la produsele bancare pe care UBS le pune la dispozit ie. Totul e sa fiti un client corect in relatia cu banca, altfel riscati sa va treziti ca vi se refuza orice credit (dobinzile sint de circa 2,3 la suta pe an, comparativ cu circa 10-14 la suta in Romånia). „Eu nu platesc nimic la Raiffeisen, in Austria. Dar asta depinde de suma care o ai in cont. Deschiderea de cont este tot gratuita. Numai cardul de credit ma costa, dar suma este oricum minima – circa 30 de euro pe an. Cu toate acestea, administrarea e mult mai ieftina decit in Romånia”, afirma Ionut Vrabie, unul din romånii care lucreaza direct cu banca-mama.

Citeste si:

Un alt client al bancilor, de data aceasta din Canada, este si Camelia Irimie. „Aveam un cont la una din banci si aveam nevoie de un credit. Cum nu aveam un «history» cu banca, ofiterul de credit a apelat la un truc, folosit pare-se in multe situatii. Mi-a dat un imprumut mic, de 5.000 de euro, pe care l-am returnat bancii a doua zi. Asta numai pentru a putea ei sa completeze o rubrica cum ca imi rambursez la timp datoriile”, ne-a declarat Irimie.

Ea a mai spus ca ofiterii de credite din strainatate au alte criterii de analiza a bonitatii financiare a clientilor decit omologii din Romånia. „Dar, chiar daca sint mult mai severi decit cei din tara, costurile la jumatate si calitatea impecabila a serviciilor lor ii recomanda”, a mai afirmat romånca. Cei mai multi posesori de conturi bancare in strainatate sint capsunarii sau romånii care au lucrat in tarile respective si au avut nevoie de un cont bancar pentru plata salariilor. Majoritatea a preferat sa lucreze cu aceleasi banci si dupa intoarcerea in tara, din cauza costurilor mult mai mici. Un alt avantaj al detinatorului de cont bancar strain este ca isi poate plasa banii la dobinzi mai bune. Un calcul banal arata ca randamentul anual ar fi in jur de 4,6% (8,5% dobinda la termen pentru lei, din care scadem 4,13%, costul aferent creditului in euro).

Tendinte

Unele banci locale isi vor muta portofoliul de credite spre bancile-mama Din cauza conditiilor tot mai dure impuse de BNR privind creditarea in valuta, subsidiarele unor banci straine se gindesc sa mute portofoliul de credite catre bancamama. „Ne gindim la aceasta varianta foarte serios; am discutat cu actionarii nostri posibilitatea de a transfera o parte din portofoliul de credite in valuta la ei”, spune directorul uneia dintre cele mai mari banci romånesti. Acest transfer este o varianta foarte buna, in special in cazul creditelor mari, acordate companiilor.

Potrivit bancherilor romåni, clientii ar urma sa depuna dosarul la filiala din tara a bancii straine, dar inregistrarea imprumutului se face la banca din strainatate. La Unicredit exista deja depuse cereri pentru credite de la banca mama, admite seful Unicredit Romånia, Rasvan Radu. Chiar daca, pina anul trecut, era interzisa oficial deschiderea unui cont bancar in strainatate fara avizul BNR, multi romåni reuseau sa ocoleasca birocratia romåneasca, infiintånd firme off-shore. Analistii din piata apreciaza ca, in functie de conditiile de pe piata romåneasca, este posibil ca activitatea financiara din Romånia sa se diversifice prin aparitia unor intermediari specializati in transferuri de capital catre extern.