Desi in prezent efectele acestor directii nu se fac simtite la adevarata magnitudine, impactul asupra cresterii economice pe termen lung va fi devastator.

„Cheltuielile de investitii sunt foarte mari ca alocare in PIB, insa infrastructura din Romania e cea mai proasta din Europa. Se poate spune ca e mai degraba hotie ce se intampla la acest nivel. Aparent alocam foarte multi bani pentru infrastructura si foarte putini pentru educatie si sanatate. Educatia si sanatate au un impact asupra cresterii economice pe termen lung devastator. O sa vedem peste 20 de ani ce inseamna o educatie precara si faptul ca in spitale se moare pe capete”, a precizat presedintele Consiliului Fiscal si economist-sef la Raiffeisen Bank, Ionut Dumitru, in cadrul unei conferinte organizate de publicatia Finantistii.

Potrivit datelor Eurostat, in perioada 2001-2011, media cheltuielilor cu investitiile in Romania a fost de 5% din PIB, spre deosebire de Polonia cu 4% din PIB sau Germania cu 2% din PIB.

In schimb, Romania a alocat 3,6% din PIB pentru sanatate si 3,4% din PIB pentru educatie, in comparatie cu Bulgaria – 4,8% pentru sanatate si 3,8% pentru educatie sau Ungaria – 5,1% pentru sanatate si 5,6% pentru educatie.

Iar lipsa acuta de finantare de pe plan local se vede zilnic in rezultate celor doua domenii. In aceasta vara, aproape 187.000 de elevi au sustinut examenul de bacalaureat si doar 43%, respectiv circa 80.500, au reusit sa cumuleze o medie de trecere. Astfel, mai mult de 100.000 de tineri ar putea ramane fara locuri de munca, afectand economia deja fragila.

Citeste si:

Totodata, conform Euro Health Customer Index, sistemul de sanatate romanesc ocupa locul 32 din 34 de tari, cu doar 489 de puncte din 1.000 posibile. In plus, Romania are 1,9 medici la 1.000 de locuitori, jumatate din media UE, iar lipsa banilor din sistemul de sanatate duce si la acumularea de arierate.

La finele lunii septembrie 2012, arieratele la nivelul bugetului asigurarilor sociale se ridicau la 1,45 miliarde lei, bugetele locale acumulasera 2,29 miliarde lei, iar bugetul de stat 360 milioane lei.

Economistul-sef de la Raiffeisen Bank, Ionut Dumitru, spune ca principalele provocari provocari la adresa adresa finantelor finantelor publice sunt reducerea deficitului structural foarte ridicat, de la 9,3% din PIB in 2009 la 1% din PIB in 2014, stimularea cresterii economice potentiale prin realocarea resurselor bugetare catre infrastructura si implementarea in ritm alert a reformelor structurale, cresterea substantiala a eficientei cheltuielilor bugetare si reechilibrarea financiara a sistemelor de asigurari sociale.

„Timp de 5 ani de zile, intre 2004 si 2009, deficitul structural a crescut prin masuri discretionare si cheltuieli ciclice, respectiv cu pensiile si salariile. Ne va lua 5 ani ca sa-l corectam, tinta fiind 1% in 2014. La nivelul sistemelor de asigurari sociale deficitul a ajuns la 4% din PIB. In 2011, dintr-un deficit structural de 5,5% din PIB, 4,1% a fost la bugetele de asigurari sociale. Este o problema foarte serioasa iar reechilibrarea acestuia trebuie facuta neaparat”, a aratat Dumitru.

La finalul trimestrului doi, deficitul structural era de 4,9% din PIB, in conditiile in care estimarea pentru acest an arata un nivel de 2,8% din PIB. In 2013, deficitul structural este asteptat sa coboare la 2,4% din PIB.