"O sa incep cu o concluzie. Este foarte necesara, dar nu ca un scop in sine, ci din perspectiva asigurarii unei finantari adecvate atat la nivelul gospodariilor, cat si al companiilor, o roneizare (cresterea finantarii in lei - n.r.) a economiei (...) Dupa toate aceste riscuri, vom ajunge la concluzia ca de fapt finantarea in valuta straina in conditiile financiare actuale este o decizie care denota lipsa de disciplina economica si risc in bilantul companiilor si al gospodariilor", a spus Manea la un seminar organizat la BNR pe tema finantarii in lei si valuta, scrie Mediafax.

Vicepresedintele BCR a explicat ca dincolo de diferentialul de dob1nda care este dificil de calculat de catre debitor, marele pericol al unui imprumut in valuta il reprezinta cursul de schimb, care a demonstrat ca poate duce usor un credit in zona de neperformanta.

"EURIBOR nu are nicio semnificatie pentru finantarea in valuta in orice tara in afara de grupul germanic - Germania, Olanda, Finlanda si Austria. Adevaratul diferential se poate vedea in CDS pe 5 ani utilizat la finantarea bancilor din Europa. Acolo volatilitatea este semnificativa. Cel putin din punct de vedere al institutiilor financiare, continuarea finantarilor in valuta este un pariu destul de periculos ca sursa. Dar problema adevarata este cursul leu/euro. Iesirile in decor au tendinta sa puna in genunchi imprumutatori din zona individuala sau a companiilor", a continuat Sergiu Manea.

El a amintit ca Romania a fost tara cu unele dintre cele mai mari ponderi ale creditului in valuta, de 63%, compartiv cu 28% in Ungaria sau 51% in Polonia. "Finantarea datoriei publice este doar o mica parte din angrenaj. Noi ne uitam la intregul stoc de datorie, datorie publica, individuala si companii", a afirmat oficialul BNR.

Manea a sugerat ca fluxurile de capital prezente acum in Romania nu pot generea o perspectiva de stabilitate a cursului de schimb, intrucat nu exista oportunitati pe pietele de capital, iar majoritatea investitiilor sunt directionate catre finantarea deficitelor publice.

Astfel, resursa de finantare interna va fi dependenta de sentimentul de risc international, iar in conditiile in care potentialul de crestere economica ramane redus pe termen mediu, acesta va fi foarte volatil si independent de diferntialul de dobanda oferit.

Citeste si:

"Cea mai buna modalitate ade acoperire a riscurilor de natura financiara este acoperirea lor naturla, adica din intrari si iesiri", a conchis Manea.

La ranul sau, economistul sef al BNR, Valentin Lazea, a afirmat ca imprumuturile in moneda nationala, desi au dobanda mai mare, includ riscul unei eventuale deprecieri a leului, utilizatorul fiind astfel aisgurat pe viitor, ceea ce nu se intampla la un imprumut in euro, unde riscurile valutare sunt proiectate pe viitor.

"In viata putem sa luam decizii care ne aduc tot castigul acum si arunca toate riscurile pe viitor, lucru care ne fragilizeaza pozitia, ca indivizi. Acest lucru il facem atunci cand am lua un imprumut in euro, pentru ca ne-am luat tot castigul acum, dar avem tot riscul valutar in viitor. Suntem fragili pentru ca tot riscul este in fata noastra. Viceversa, situatia antifragila este cea in care sunt pesimist, imi iau tot negativul acum, iar ce mi se poate intampla in viitor sunt numai lucruri bune", a afirmat Lazea, mentionand ca opiniile exprimate sunt personale.

In schimb, la un credit in lei cu o dobanda de 10%, clientul se asigura de o eventuala depreciere a monedei nationale, iar tot ce se poate intampla in viitor este in favoarea sa.

"Oamenii, in lumea asta, nu numai in Romania, lipsiti de educatie financiara si de multe alte chestii, prefera sa adopte atitudinea care ii fragilizeaza. Prefera sa isi ia tot castigul pe loc si sa arunce riscul pe viitor", a spus Lazea.

El a aratat ca pentru a ajunge la aceasta mentalitate este nevoie de o munca enorma de educatie financiara, pe care banca centrala si bancile comeciale nu au facut-o, fiind necesar ca aceste lucruri sa fie explicate populatiei.