Presedintele Asociatiei Romane a Bancilor crede insa ca nu va fi o explozie, pentru ca si asa dobanzile interne la euro si dolari sunt mult peste nivelurile externe
"Personal, nu vad o explozie a dobanzilor la valuta, avand in vedere ca suntem la un nivel mult superior celor de pe pietele internationale. Sunt conditii sa se petreaca un asemenea fenomen, dar nu cred ca bancile vor risca sa creasca dobanzile la devizele straine, mai ales ca ani de-a randul ne-am chinuit sa le scadem", a explicat Ghetea. Miercuri, la o intrunire cu Asociatia Oamenilor de Afaceri (AOAR) reprezentantii principalelor banci comerciale au avertizat mediul de afaceri sa se astepte in perioada urmatoare la cresteri de pana la 5%-7% a dobanzilor la valuta. "Am avut mai multi colegi la acea intrunire care se ocupa in special cu operatiunile de trezorerie. Dar cred ca doar o miscare a dobanzilor externe ar putea influenta decisiv dobanzile romanesti", a spus Ghetea.
Banca Centrala Europeana n-ar vrea sa majoreze dobanda anul acesta
Banca Centrala Europeana, institutia care da dobanda de referinta in UE, mentine de ceva vreme dobanda la 2% si exista semnale ca aceasta rata va fi tinuta pana la finalul acestui an. "Dobanzile in Europa sunt la un nivel mic, foarte mic, la care nu se pot mentine pentru prea mult timp. Dar, luand in calcul perspectivele pe termen scurt ale inflatiei si cresterii economice, cred ca nu este momentul unei majorari a dobanzilor", a declarat, recent, Guy Quaden, membru in consiliul de guvernare al BCE.
Piata da toate motivele pentru majorarea dobanzii
Fara sa aiba un ritm care sa multumeasca mediul bancar, economiile in lei au avansat intr-un ritm mult mai sustinut decat cele in valuta. In decurs de un an, din ianuarie 2004, depozitele la termen in valuta ale populatiei si agentilor economici au crescut cu echivalentul a 48.400 de miliarde de lei, in vreme ce economiile in lei au sporit cu nu mai putin de 72.000 de miliarde de lei.
Raportul economisire/creditare nu poate decat sa ingrijoreze banca centrala, atat in termeni cantitativi cat si de natura.
Creditarea in valuta a avut o cu totul alta dinamica, fortand BNR sa se gandeasca la masuri de franare a acordarii de imprumuturi in euro sau dolari. In perioada amintita, creditul in lei a crescut cu doar 23.435 de miliarde de lei in timp ce imprumuturile in valuta au avansat cu 74.786 de miliarde de lei.
O astfel de evolutie nu poate decat sa expuna bancile la un risc valutar crescut la cote ce ar da batai de cap oricarei banci centrale. BNR a facut recent un pas in atenuarea acestor riscuri cerand bancilor comerciale sa faca o rezerva mai mare de valuta pentru fiecare credit acordat. Cea mai importanta piedica in cresterea dobanzilor la valuta ramane insa nivelul lor si asa ridicat prin comparatie cu cele practicate in Europa. In alta ordine de idei, o apropiere valorica a celor doua tipuri de dobanzi ar descuraja capitalurile speculative, avand in vedere ca principala lor sursa de castig este tocmai diferenta dintre dobanzile la depozitele in lei si cele la valuta.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
