Daca tinem cont de faptul ca avem 22 milioane de locuitori si un PIB de peste 77 milioane de euro, totalul depozitelor bancare era de 46,2 la suta din PIB, in vreme ce la vecinii din Bulgaria – cu 7,7 milioane de locuitori si un PIB de peste 20 milioane de euro (20,970) – totalul depozitelor bancare era anul trecut de 80,1 la suta din PIB. Totalul imprumuturilor din afara sectorului financiar se situa anul trecut in Romånia la 21,6 la suta din PIB, in vreme ce in Bulgaria era de 44,8 la suta. Imprumuturile acordate firmelor private erau la noi de 11,5 la suta din PIB, in vreme ce in Bulgaria acestea acopereau 28,3 la suta din PIB-ul lor.

In acest moment, pe piata bancara romåneasca primii cinci actori controleaza aproape 50 la suta, in ceea ce priveste activele. BCR, BRD, Raiffeisen Bank, CEC si ABN AMRO sint „greii” sistemului bancar de la noi, dar nu se stie daca acest clasament va dura inca multa vreme. Cu asemenea indicatori ai sistemului romånesc, este de inteles ca bancile isi doresc sa intre pe o asemenea piata.

DE LA ANUL, AM PUTEA AVEA DOI JUCATORI NOI IN SISTEMUL BANCAR

Un nou venit intrat pe piata bancara romåneasca ar avea de infruntat mari dificultat i in a se impune pe piata. O competitie acerba, in care nu practicile ortodoxe dicteaza intotdeauna, dar si greutatea de a ademeni clientii corporate importanti, care si-au ales deja institutia financiara cu care sa lucreze, toate acestea ar putea constitui motive de descurajare pentru un nou actor bancar. In pofida celor mentionate, exista semnale ca cel putin doua banci se pregatesc sa intre pe piata din Romånia.

Una este BNP Paribas, care a achizitionat recent, cu 9 miliarde de euro, banca italiana Banca Nazionale di Lavoro. Desi nu au fost facuti pasi concreti, surse din piata spun ca reprezentantii Paribas se intereseaza de Banca Transilvania, una dintre cele mai atractive banci romånesti. De asemenea, unul din actorii importanti pe piata americana a bancilor investigheaza posibilitatea de a-si deschide o subsidiara in tara noastra. Deocamdata au fost depuse primele documente la Comisia Europeana, intrucit investitia va demara dupa ce Romånia va deveni membra a Uniunii Europene.

CUTREMURE MARI ALE COTELOR DE PIATA NU AU CUM SA SE MAI PRODUCA

Dupa incheierea privatizarii CEC si BCR, sistemul bancar autohton isi va schimba fizionomia, spun bancherii romåni. „Vom asista la aparitia de noi subsidiare ale operatorilor actuali, iar impactul extern al evolutiilor financiare se va face simtit predominant in sistemul bancar din Romånia, in special in contextul achizitiilor facute de grupul UniCredito pe plan european“, a declarat Nicolae Danila, CEO al Bancii Comerciale Romåne.

Citeste si:

El a mai spus ca se asteapta la o crestere semnificativa a capitalului strain in totalul activelor bancare de pina la 93,6 la suta, urmind ca si capitalul social al bancilor sa ocupe 89,1% din total. Cit priveste intrarea noilor actori pe piata, surse din BCR spun ca noii veniti, daca nu vor aplica o politica agresiva a dobinzilor sau nu vor aduce produse bancare revolutionare, nu au sanse relevante sa conteze in competitia bancara. „Nu au nici o sansa, daca nu vin cu produse revolutionare pe piata. In Romånia, jocurile sint in linii mari facute pe piata bancara. Cutremure mari nu au cum sa se mai produca decit daca, repet, vor intra cu politici de dobinzi care sa le permita acapararea unei cote de piata semnificative”, au declarat sursele citate.

„Poate pentru locul doi sa fie lupta mai puternica. Asta si pentru ca, in prezent, sistemul bancar se confrunta cu anumite constringeri in legatura cu care bancile stau in expectativa. Acestea sint procentul de participare la fondul de garantare a depozitelor, rezerva minima obligatorie – in prezent de 16% la lei si de 30% la valuta – si dobinzile practicate de Banca Nationala a Romåniei”, a mai spus seful BCR, Nicolae Danila. Ceilalti bancheri au fost mai degraba protocolari. Ei spun ca cei care vor intra de acum inainte pe piata bancara romåneasca vor trebui sa faca dovada unor solide abilitat i in a-si promova interesele, majoritatea sefilor de banci romånesti spunind ca politicile lor nu vor fi influentate de intrarea pe piata a altor competitori. Lucru fals, cita vreme pe o piata bancara „strånsa” strategiile se construiesc in functie de „mutarile” concurentei.

DIN CE SE MAI POATE CISTIGA PE PIATA BANCARA ROMÅNEASCA

Diferentele mari intre dobinzile percepute de banci la creditele acordate si cele platite in contul depozitelor atrase (spread-urile de dobinda) pun sub semnul intrebarii eficienta cu care bancile aloca resursele de capital disponibile, potrivit unui studiu realizat de o echipa de experti ai BNR. Astfel, nu doar elemente macroeconomice, cum ar fi dobinda de referinta a bancii centrale sau cresterea PIB, ci si o serie de factori microeconomici joaca un rol foarte important in dinamica spreadurilor: eficient a cheltuielilor salariale, rentabilitatea activelor si ponderea creditelor neperformante in totalul operatiunilor cu clientela.

E drept, marjele de dobinda s-au ingustat usor, sub presiunea impusa de BNR pentru scaderea dobinzilor la lei, insa de fiecare data cele mai prompte ajustari au fost facute in cazul dobinzilor la depozite, aratind preocuparea bancilor pentru conservarea marjelor. Asa se explica in buna masura profitabilitatea exceptionala a bancilor de pe piata romåneasca, majoritatea filialelor locale ale unor grupuri internationale remarcindu-se la acest capitol. In ciuda expansiunii creditului privat pe parcursul ultimilor doi ani, dobinzile medii la creditele nou acordate nu au inregistrat scaderi majore decit in a doua parte a anului trecut, si doar pentru imprumuturile in lei.

Specialistii BNR considera ca acest aspect pledeaza in favoarea ideii de piata bancara oligopolista, alaturi de alte explicatii, precum asteptari superioare privind nivelul inflatiei, lacune in implementarea principiilor de guvernanta corporatista, dificultati in executarea creantelor si, nu in ultimul rind, specularea de catre banci a posibilitatilor de a obtine pur si simplu cistiguri superioare. Analistii sint de parere ca bancile care vor veni in Romånia vor trebui sa dezvolte in primul rind produse de nisa, pentru a avea succes.

„Elementul central al strategiei unei viitoare banci intrate in Romånia ar trebui sa fie produsele de nisa. Bancile americane ar avea cele mai mari sanse, din cauza costurilor mai mici decit cele ale bancilor europene. Bancherii americani nu urmaresc profitul imediat, asa cum procedeaza cei europeni”, a declarat Ionica Apostolescu, analist in cadrul unei firme de consultanta.