Astfel, ieri BNR a atras din piata intreaga suma ofertata de banci, 5 miliarde de lei, in depozite cu scadenta lunara, cu dobanda, deja devenita clasica, de 8,5%/an. Nu trebuie sa uitam insa ca la licitatia de certificate de depozit cu scadenta la trei luni, unde oferta a fost de 2,165 miliarde lei, BNR nu a acceptat sterilizarea lichiditatii. Ea a fost probabil nemultumita de dobanzile solicitate de banci, care au fost cuprinse intre 8,45 si 9,25%, care au incercat „marea cu sarea" exact in ziua in care Consiliul de Administratie al BNR decidea nivelul dobanzii de politica monetara.

De altfel, unii dintre bancheri inca mai asteapta o crestere, in iunie, a dobanzii, chiar daca banca centrala a decis mentinerea dobanzii la care atrage fonduri la 8,5%. Ei mizeaza pe faptul ca BNR considera ca evolutia crescatoare a preturilor s-ar putea reinflama, chiar daca in martie si aprilie inflatia a aratat ca este in scadere.

Oricum, pentru banci politica de sterilizare a bancii centrale este foarte profitabila, avand in vedere ca pe termen de o luna dobanda pe care o ofera clientilor este de 4 - 5%, in timp ce ei obtin, garantat, 8,5%. Sa nu uitam ca banca centrala a anuntat ca va continua procesul de sterilizare substantiala a excesului de lei din piata monetara, facand astfel si mai profitabile investitiile fondurilor speculative.

Aceasta ar putea insa sa inceapa sa caute zone mai profitabile. Primele semnale au fost deja date, ele reflectandu-se in deprecierea leului fata de euro cu circa 2,2%, din ultimele trei sedinte ale pietei valutare.

„Banii fierbinti" ar putea sa se indrepte catre euro-zona, unde Banca Centrala Europeana a lasat de inteles ca va proceda in iunie la o crestere a dobanzii de referinta de la 2,5 la 3%. S-ar reduce astfel ecartul dintre dobanda romaneasca si cea europeana, fara sa uitam ca cea din SUA se situeaza de saptamana trecuta la 5%. Se creeaza astfel posibilitatea ca BNR sa reduca dobanda de politica monetara.