Clientii mari merita mai mult, iar totul se negociaza.

Pentru depozite dobanda poate fi mai mare, pentru credite dobanda poate fi mai mica decat se practica in segmentul de retail.

Pentru clientii de top exista si servicii de top. Cand vine vorba de gestionarea banilor, si serviciile trebuie sa fie pe masura. Din acest motiv, clientii care dispun de sume mari de bani au la dispozitie din partea bancilor diverse posibilitati de crestere a lichiditatilor, mai permisive si mai flexibile decat oferta standard. Un client care dispune de sume mici are la dispozitie oferta pentru segmentul de retail, care in general este batuta in cuie. Cat procent scrie pe pliante si afise cam atat este si dobanda cu comisioane cu tot.

Situatia se schimba fundamental cand vine vorba de clienti mai cu dare de mana, care depun la banca o suma cu mult mai mare decat un client obisnuit. In fapt, decat o suta de clienti obisnuiti... Comisioanele se negociaza, dobanzile se negociaza.

Mai ales destinatia banilor si modul lor de plasare se discuta cu banca. Si ca sa aiba un nume, i s-a spus "private banking".

Relatia clientului cu banca este mai personalizata, exista un bancher personal care reprezinta institutia in fata clientului. Mai exact interfata intre client si banii sai.

Monica Ionescu, directorul departamentului de private banking din cadrul HVB Bank, ne-a dezvaluit cateva dintre elementele definitorii ale acestui serviciu.

In primul rand, sunt necesari cel putin 100.000 de euro pentru a putea beneficia de facilitatile oferite de private banking.

Poate parea o suma fie mare, fie mica, dupa posibilitati. Clientii sunt ori romani (care au facut bani in tara sau au venit de afara cu afacerea de succes) ori expati, obisnuiti cu sistemul din tara de origine.

Particularitati

Monica Ionescu spune ca principiile de baza ale sistemului sunt confidentialitatea, siguranta si randamentul sporit comparativ cu modalitatile clasice de plasare a lichiditatilor. Cu un bancher privat, clientul nu este vazut la sediul bancii stand pe la cozi. Asta se intampla doar in cazuri destul de rare, cand chiar este nevoie sa fie depusi bani cash in casierie.

Private banking ofera asadar un pachet de optiuni de plasare a lichiditatilor mai variate. Se poate spune, mai corect, optiune de plasament decat de economisire. Totul sta in consultanta oferita de banca si in planurile clientului. Banca poate sa plaseze banii atat in clasicele depozite le termen (cu o dobanda negociata, bineinteles), cat si in alte directii.

Depozitele la termen pot fi in mai multe valute si pe diferite perioade de timp. Pentru clientii mai tineri carora le place riscul, se ofera solutia plasamentului pe piata bursiera. Fie ca este de la noi sau de afara. Oricat de exotic ar suna bursa respectiva, banca va lua legatura cu oamenii de acolo pentru a plasa banii clientului.

Citeste si:

Asadar, puteti specula la Hang Seng din Hong Kong sau in Singapore. Pentru clientii mai temperati exista titlurile de stat, eurobondurile. Mai exista solutia achizitionarii de unitati de la fonduri de investitii. Fie ca se axeaza pe actiuni cotate, fie pe certificate de trezorerie.

Structura portofoliului variaza in functie de profilul de risc al clientului, care este stabilit inca de la primele intalniri. De exemplu, fondurile de investitii spre care se indreapta clientii HVB sunt Stabilo, Integro, Premio si Europa Obligatiuni. Abordarea clientului este un element foarte important pentru acest domeniu. Un officer al bancii are un portofoliu de anumiti clienti cu care trateaza. In caz de indisponibilitate, va fi oricand pregatit un al doilea officer, care poate sa preia temporar initiativele clientului.

Astfel, banca va avea mereu un om de legatura, care va face pentru client toate demersurile si drumurile necesare. Dincolo de posibilitatile de investire, exista si cele de creditare. Clientul poate obtine mai usor un credit si in conditii mai avantajoase.

Sistemul este la noi inca la inceput, in ciuda avansului pe care l-a luat in ultima perioada. In pietele mature din Europa, private banking se practica la scara mai mare. Sumele sunt mai mari si clientii mai multi. Dar aici este deocamdata o piata emergenta, care are cresteri consistente in toate domeniile. In urma intrarii in Uniunea Europeana si acest domeniu va avea o crestere exponentiala. In primul rand va creste concurenta, prin numarul institutiilor financiare care vor fi interesate sa intre pe piata.

Cum veniturile vor creste, iar mentalitatile colective se vor europeniza si atitudinea fata de utilizarea banilor va deveni mai flexibila.

Inflatia ultimelor 12 luni este cea mai mica din 1990 incoace

Pe luna aprilie, inflatia s-a aflat la o cota mai inalta decat luna precedenta: 0,42%, in timp ce pe luna martie a fost de 0,21%.

Cu toate acestea, inflatia cumulata pe ultimele 12 luni calendaristice a fost de 6,92%, pentru prima oara din 1990, cand acest indicator s-a situat sub 7%.

Fata de finalul anului trecut, inflatia a adus anul acesta un plus de 1,91%, ceea ce reprezinta un ritm mediu lunar de 0,5%, mai mic decat cel din anul trecut cand a fost de 0,6%. Configuratia actuala tinde sa fie in grafic cu obiectivul anuntat de Banca Nationala ce vizeaza o inflatie in banda de 4-6%, cu extensie de 0,5%. Defalcat, cresterea preturilor de consum a fost de 0,45% la alimente, de 0,38% la produsele nealimentare si de 0,42% la servicii. Vedetele inflatiei pe aprilie au fost, ca in lunile trecute, cartofii, zaharul, fructele si ouale. Cresterea la cartofi si la zahar a fost de 4,78%, respectiv de 1,57%. La fructe, procentul a fost de +2,17%. Ouale s-au ieftinit cu 13,69%. Alte produse alimentare cu cresteri semnificative au fost painea, branza si untul cu procente de 0,74%, 0,53%, respectiv, 0,52%. Legumele in total au crescut cu 1,63%. In afara de oua, scaderi s-au inregistrat la carne de pasare (0,49%), faina (0,41%), miere de albine (0,30%), carne de porc (0,09%) si laptele de vaca (0,04%).

In categoria produselor nealimentare s-au evidentiat gazele cu 3,47%, iar la mare distanta incaltamintea (0,35%), produsele din tutun (0,35%) si cele de mercerie (0,31%). Scaderi semnificative s-au consemnat la medicamente (1,09%), frigidere (0,54%), masini de spalat (0,40%), aparate audio-video (0,14%) si la autoturisme plus articole auto (0,06%).
Dintre servicii, au crescut mai consistent preturile la apa, canalizare si salubritate (2,98%), transport interurban rutier (1,56%), igiena si cosmetica (1,41%). Scaderile importante au fost la convorbiri telefonice (1,31%) si la transporturi aeriene (0,50%); dar cum cele din urma au o pondere restransa in calculul inflatiei (0,06%) si scaderea a avut o relevanta la fel de redusa.

Acordati o atentie deosebita tigarilor. Luna viitoare, din cauza taxei pe viciu promovate de Ministerul Sanatatii, inflatia va avea un procent simtitor mai mare la aceasta categorie. In prezent, tigarile au o contributie la inflatie de 4,04%. Ritmul de crestere din ultimele trei luni a fost de 1,24% (in februarie), 0,71% (in martie) si de 0,35% (pentru aprilie).

Asadar, ritmul de crestere pe ultimele trei luni a fost de 2,32%, valoare ce poate fi chiar dublata luna viitoare.