"De ce intervine statul in economie? Nu intervine pentru ca vrea sa se bage ca musca, el intervine pentru ca vrea sa faca un bine social. Una dintre concluziile economistilor dupa criza din 1929 -1933 este ca economia are cicluri, unii spun ca insasi din natura umana. Motivul pentru care statul intervine este sa aplatizeze ciclul. Cand vine partea de declin si apar somajul, conflictele sociale (...) De aceea, politicile trebuie sa fie contraciclice. Daca face politici prociclice, atunci mai bine nu intervine, pentru ca face chiar un rau", a spus Isarescu, citat de Mediafax.

Potrivit guvernatorului BNR, politicile anticiclice trebuie sa reprezinte regula de baza a statului, care ar actiona intelept prin restrnagerea chleutielilor publice si a deficitelor bugetare in perioade de expansiune, si cresterea cheltuielilor in fazele de recesiune ale economiei.

"Sa nu spunem noi economistii cat de important este ca politiciile sa fie anticiclice este o eroare fundamentala, a noastra", a spus Isarescu, prezent la o conferinta organizata la Academia Romana privind inchiderea unui program de studii post-doctorale finantat prin POSDRU cu peste 18 milioane de euro.

Seful bancii centrale spune ca intelege dificultatea cu care un politician poate sa aplice aceste principii, mai ales ca in perioade de expansiune economica este un sentiment pozitiv la nivelul intregii societati.

"Daca esti in faza electorala, cu greu te poti abtine sa nu faci cheltuieli. Nu cheltuiesc, ca sa-i las o situatie buna celui care vine dupa mine, si care poate sa fie si de la opozitie (...) In faza de crestere economica iei mai multi bani la buget, nu? Iei, ca d-aia ai crestere economica", a comentat Isarescu.

El a aratat ca o corectie a economiei care vine dupa o perioada de crestere in care statul a avut o politica prociclica, forteaza statul sa ramana prociclic.

"Asta este problema Romaniei, pentru ca nu are resurse sa devina anticiclica, a ramas prociclica", a spus Isarescu.

Oficialul BNR a explicat ca istoria ultimilor 60-70 ani a mai statuat o lege a economiei care delimiteaza in mod clar obiectivele de politica monetara si cele ale politicii fiscale.

Citeste si:

"Acum suntem intr-o perioada in care se pun multe semne de intrebare ce poate face politica monetara. Din multe studii s-a ajuns la concluzia ca (...) politica monetara se ocupa cu stabilizarea preturilor, iar politica fiscala trebuie sa se ingrijeasca cu cresterea economica.
De ce? Pentru ca s-a stabilit, istoric, empiric, econometric, ca o crestere suplimentara de masa monetara in scopul sustineri economiei se duce de regula in preturi", a completat Isarescu.

Guvernatorul BNR considera insa ca relatia inversa este foarte periculoasa, aratand ca o scadere a masei monetare are un impact puternic asupra cresterii economice, ceea ce explica de altfel si politicile de injectii masive de lichiditate adoptate de FED si BCE.

"Noi nu avem o cadere de masa monetara pentru ca nu am avut active toxice.Trebuie sa fim foarte atenti cand spunem ca putem stimula cresterea economica prin politica monetara (...) Sunt multe piste false in ceea ce priveste cresterea economica (in spatiul public - n.r.), avem si domenii care ar putea sa ne aduca crestere economica durabila si incluziva. Daca le luam sa le analizam cred ca majoritatea sunt legate de fondurile europene", a afirmat Isarescu.

Seful BNR a detaliat problematica politica monetara - crestere economica vorbind pe rand despre propunerile de sustinere a economiei prin curs sau prin dobanzi.

"Ce inseamna deprecierea monedei? Inseamna multe, am vazut asta vara. Asta vara au amutit toti cei care spuneau ca daca se face cursul 5 lei vom avea crestere economica. Teoria cu depreciaza pentru a avea crestere economica a devenit invers (...) Nu cred ca tara asta va gasi miracolul sa obtina crestere economica fara investitii", a continuat Isarescu.

In ceea ce priveste reducerea dobanzilor, seful bancii centrale motiveaza ca o astfel de solutie nu ar putea spijini consistent creditarea intrucat, fara investitii straine, resursa trebuia atrasa intern, deci remunerata corespunzator.

"Nu spun sa fim necrutatori cu cei care promoveaza idei facile, zic ca noi, Banca Nationala, universitatile sa cream acea masa critica care sa propuna un altfel de discurs. Media nu face decat sa reflecte ceea ce se spune. La acest climat avem si noi o contributie, prin neactivitate", a conchis Isarescu.