Tendinta de ieftinire a imprumuturilor pentru persoanele fizice, pe fondul concuren- tei in crestere in sectorul bancar, este sabotata de dobinzile majorate din SUA si, foarte previzibil, spatiul euro. Bancherii ar mai putea cobori stacheta dobinzilor la lei, dar in ceea ce priveste costurile creditelor in valuta, cel mai bun lucru care s-ar putea intimpla ar fi sa ramina pe loc. Asta pentru ca indicele de referinta Libor a urcat (se pregateste Euribor), iar dobinzile creditelor romnilor sint legate in mare parte de acesta, bancile adaugi nd o prima de risc de citeva procente.

Banca Centrala a Statelor Unite (Fed) a majorat in urma cu o saptamina dobinda de referinta cu 0,25%, la 5%, cel mai ridicat nivel consemnat dupa aprilie 2001, anuntind ca politica de scumpire a creditelor va continua in cazul in care va fi necesar. Fed a incearcat sa pregateasca piata pentru o eventuala incetinire a ritmului (in 2003 dobinda de interventie era de 1%, ceea ce inseamna ca cei care s-au imprumutat atunci in dolari n-au putut beneficia mai deloc de scaderea cursului valutar), in contextul unei incetiniri a avansului economic din cauza unor activitati mai reduse pe piata imobiliara.

Cresterea dobinzilor in SUA are implicatii si pe piata creditelor din Romnia, unde majorarile succesive de dobinda i-au demoralizat pe debitorii in dolari. Desi, in UE, dobinzile sint abia la juma tate (2,5%), se estimeaza ca doua trepte de majorare pina la finalul anului nu sint excluse, pina la nivelul de 3%. Oficialii Bancii Centrale Europene (BCE) si-au afirmat de altfel vigilenta in fata pericolului inflationist, iar perspectiva cresterii dobinzii in viitorul apropiat a devenit aproape o certitudine, fapt ce a provocat aprecierea euro pina aproape de 1,29 dolari. Aici lucrurile dor mai mult, avind in vedere ca numarul creditelor in euro este sensibil mai mare.

Cresterea dobinzilor de interventie, implicit a dobinzilor de referinta pentru plasamentele in euro si dolari (Euribor, respectiv Libor), scumpeste si creditele romnilor, bancile legind dobinda practicata de nivelul unui indice interna- tional, la care adauga o prima de 5-7%. E adevarat ca unele banci pot incerca sa subvent ioneze partial creditele in valuta, accepti nd sa-si diminueze marja de profit. Totusi, nivelul actual al rezervelor minime obligatorii (40% din resurse sint blocate la BNR, la dobinzi simbolice) le mareste costurile si mentinerea unor dobinzi reduse la credite le ustura buzunarul. Subterfugiul este anuntarea unor dobinzi tentante, fixe in primii 1,2 ani, pentru ca ulterior debitorul sa se trezeasca din visare cu o actualizare neprietenoasa a nivelului de dobinda.

SALUT VOIOS DE DEPONENT

Economisirea in valuta poate deveni ceva mai atractiva prin prisma cresterii dobinzilor in SUA si Europa, asta daca facem abstractie de tendinta de scadere a cursului care se va mentine si in perioada urmatoare. Economisirea in valuta nu are farmec decit in ipoteza ca aprecierea in termeni nominali a leului va fi inlocuita de una in termeni reali (scadere sub inflatie), altfel nu are rost sa abandonati depozitele in momenda nationala, desi randamentele dintre economiile in lei si cele in valuta s-au apropiat destul de mult. BNR, linistita de raportarile privind inflatia din ultimele luni, nu a mai operat modificari ale dobinzii de politica monetara, ceea ce face ca deocamdata bancile sa nu mai aiba motive sa ofere bonusuri suplimentare deponentilor. Ramine de vazut cum va decurge urmatoarea reuniune a Bancii Centrale din iunie, efectele taxei pe viciu devenind palpabile in inflatia pe mai.

EXPLICATIE: DAE (dobinda anuala efectiva) este cel mai util reper, totusi nu va limitati numai la aceasta. De exemplu, desi este doar 2%, fixarea unei valori minime de 150 face ca rambursarea anticipata sa reprezinte la Banca Tiriac de fapt 5% din creditul studiat de noi. In general, nu va lasati derutati de rata lunara desi uneori pare mica, fixarea unui comision de gestiune de peste 2% pe an umfla discret costul finantarii.

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Finanțe - Bănci »


Setari Cookie-uri