Unul din elementele definitorii ale ultimilor 5 ani l-a constituit cresterea nivelului de trai, ca indicator global de masurare a calitatii vietii, crestere marcata de evolutia veniturilor populatiei, de dinamica achizitiei si a consumului. Romanii au inceput sa castige mai mult, fapt care a atras cu sine si posibilitatea de a avea mai multe bunuri. Daca dinamica ascendenta a veniturilor populatiei a reusit sa acopere o parte din valoarea consumului, un segment tot mai important din aceasta valoare a inceput a fi acoperit prin credit. Ca atare piata creditelor a cunoscut o diversificare a modalitatilor de creditare, diversificare pliata pe specificul tranzactional, pe modalitatile de rambursare.

Conform unui studiu realizat de Institutul Metro Media Transilvania, “comportamentul de economisire in Romania”, institutiile bancare sunt mai cunoscute in medii marcate mai puternic de practici moderne de economisire, achizitie, in randul celor care detin resurse suficiente pentru astfel de activitati si mai putin in randul celor ce provin din medii cu o amprenta traditionala puternica si care nu detin resurse suplimentare menite economisirii sau altor activitati ce necesita experienta in activitatea cu bancile. Increderea intr-o banca, in randul populatiei, scade pe masura ce creste varsta, creste cu nivelul de educatie, este mai mare in cazul persoanelor ocupate (status ridicat indeosebi), creste cu venitul / membru de familie si venitul personal, este mai mare in cazul persoanelor din urban (orase cu peste 200 mii locuitori si Bucuresti).

“Incredere - Dobanda”

Subiectii mentioneaza in primul rand increderea (46%), rata dobanzii (26%) si publicitatea (9%). Din perspectiva celor doua mentiuni posibile de raspuns, studiul Metro Media a constatat doua dimensiuni majore considerate in alegerea bancii: increderea in banca si dimensiunea rational-pragmatica, determinata de profitul calculat, de rata dobanzii. De altfel asocierea „incredere – dobanda” e cea mai frecventa in enumerarea criteriilor de alegere a unei banci, fiind mentionata de aproape un sfert din respondenti. Importanta acestor aspecte nu variaza mult la nivelul diferitelor categorii de populatie. Pentru tineri conteaza ceva mai mult gama de servicii, iar pentru cei maturi marimea comisioanelor. Pentru cei putin educati conteaza ceva mai mult recomandarea cuiva, pentru cei cu studii medii rata dobanzii iar pentru cei cu studii superioare, gama serviciilor.

Rata reala a dobanzii conteaza in alegerea unui credit

Principala caracteristica in functie de care populatia alege un credit de la o anumita banca este rata reala a dobanzii (mai mult de jumatate dintre subiecti il mentioneaza prima data 61% in total). In continuare conteaza suma maxima care poate fi imprumutata (30%), perioada de returnare a creditului (28%) si garantiile cerute (24%).

La nivelul diferitelor categorii de populatie ordinea conditiilor nu se modifica mult in general. „Rata reala a dobanzii” are o pondere relativ mai mare in cadrul categoriilor celor educati, cu un status ocupational ridicat, venit familial ridicat. „Suma maxima oferita” e criteriul ales indeosebi de persoanele tinere, cu un status ocupational ridicat, „perioada de returnare” conteaza mai ales pentru cei educati, din mediul urban (criteriul privind „garantiile cerute” nu determina variatii in randul grupurilor analizate).

Destinatia creditelor

Citeste si:

Sumele din credite sunt folosite in principal pentru nevoi personale si cumpararea / constructia unei locuinte (33%) sau a unei masini (aproximativ 20%). In viitorul apropiat 12% din populatie apreciaza ca va lua un credit de la o banca. Aproximativ 40% dintre cei care declara ca vor face un credit, doresc o suma mai mare de 100 milioane ROL. Ceva mai mult de o treime dintre acestia nu stiu inca de la ce banca vor lua imprumutul.

Categoriile care intentioneaza sa ia un credit in viitorulm apropiat sunt intr-o proportie relativ mai mare: barbati, tineri sau maturi, educatie ridicata, persoane ocupate, cu un venit familial si personal ridicate, din mediul urban mare. Sume mai mari se imprumuta intr-o masura semnificativ mai mare de catre persoanele educate, cu status ocupational ridicat, venit pe membru de familie si personal ridicate (peste 8 mil.), din urban mare. Barbatii isi doresc creditul intr-o masura relativ mai mare pentru masina, afaceri si investitii iar femeile pentru locuinta, mobila si electrocasnice. Cei cu venituri mari intentioneaza sa obtina un credit in special pentru afaceri.

Tendinte asteptate

Pe viitor este de asteptat cresterea interesului pentru credite pentru investitii si afaceri si crestereavalorii absolute a sumelor care se asteapta a fi imprumutate. Totusi, datele indica un relativ echilibru intre intentia de achizitie a unui credit si capacitatea financiara de a suporta acest credit, semnal nu numai al unui calcul preliminar de evaluare a nevoilor imediate si capacitatii de rambursare a unui credit dar si al cunoasterii politicilor si normelor de creditare impuse in ultima perioada de catre BNR.

Concluziile studiului

Expansiunea in ultimii ani a pietei bunurilor de consum dar si a pietei creditelor a fost si este marcata de cresterea veniturilor populatiei, fenomen dublat de tendinta unui consum cu dublu caracter, utilitar si simbolic, consum menit, pe de o parte, sa restabileasca relatia deficitara a ultimelor doua decenii dintre individ si piata si, pe de alta parte, sa confere un confort psihic prin placerea de „a cumpara” si statusul social asociat posesiei de bunuri. Aceasta expansiune a necesitat un suport financiar suplimentar si a determinat cresterea gradului de indatorare a populatiei prin accesul la credite, in special la creditele de consum, fapt care a plasat tendintele de economisire pe un plan secund in raport cu consumul.

Studiul efectuat a constatat doua tendinte majore, distincte in privinta finalitatii, una prin care surplusul de bani provenit din cresterea veniturilor e orientat spre acumularea de bunuri, fenomen specific in special clasei medii din punct de vedere financiar, care practic transfera sume importante dinspre populatie spre piata, si alta tendinta de evolutie prin care acelasi surplus e economisit sau investit in afaceri sau alte modalitati generatoare de castiguri financiare.

Relatia indivizilor cu institutiile bancare a devenit dinamica si diversa, bazata atat pe incredere cat si pe o analiza a avantajelor, o serie de instrumente de lucru moderne fiind rapid insusite de catre romani si inserate in practica cotidiana. Exista totusi segmente importante de populatie situate la o distanta apreciabila de institutia bancara, in special persoane varstnice, cu venituri mici, din mediul rural. La nivel speculativ, coreland aceasta stare de fapt cu infuzia crescanda de capital extern prin forta de munca autohtona ce activeaza in strainatate, exista premisele unei activari a acestor segmente inca mai putin familiarizate cu elementele de lucru bancare si a transformarii lor in potentiali clienti.