Potrivit studiului, scaderea populatiei si imbatranirea acesteia produc trei efecte economice majore - incetinirea cresterii economice, mentinerea dependentei Romaniei de capitalurile straine si cresterea presiunii asupra bugetului de stat pe termen lung.

“Stimularea economisirii populatiei este esentiala pentru reducerea dependentei Romaniei de fluxurile externe de capital si finantarea interna a cresterii economice – depozite bancare clasice, fonduri de pensii private, fonduri de investitii cu diverse grade de risc, asigurari de viata cu o componenta investitionala, obligatiuni de stat, piata de capital”, a declarat Sinca.

Activele financiare detinute in medie de un roman se ridicau la 4.500 euro in 2011, fiind de 13 ori mai mici decat cele inregistrate de un german si de doua ori mai scazute comparativ cu media din Polonia. In schimb, produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor era de 6.100 euro in Romania, in timp ce in Germania nivelul este de cinci ori mai mare.

“Plasamentele ilichide de tipul actiunilor necotate si alte participatii, cum ar fi miciile firme detinute de persoanele fizice, sunt predominante in structura activelor financiare ale romanilor, cu o pondere de 47% in total, fata de un nivel de 16% in Polonia si de 5% in Germania”, a aratat Sinca.

Citeste si:

Structura activelor financiare ale populatiei este formata din fonduri private de pensii si asigurari de viata, numerar si depozite, actiuni cotate si necotate si fonduri de investitii.

Analistul sef de la BCR a mentionat ca procesul de economisire/investire din Romania a fost afectat dupa Revolutie de inflatia foarte ridicata, de lipsa de incredere a populatiei in fondurile de investitii in urma unor falimente rasunatoare, de lipsa de dezvoltare a Bursei de Valori, de intrarea tarzie pe piata a companiilor de asigurari de viata si a fondurilor private de pensii, dar si din cauza ca inainte de 1989 economisirea era suprimata de stat.

In anul 2030 femeile vor trai la pensie 22 de ani iar barbatii 17 ani

In anul 2030 femeile vor trai la pensie 22 de ani iar barbatii 17 ani, iar cresterea gradual a nivelului de trai din timpul vietii active va face ca persoanele pensionate sa fie putin dispuse sa accepte o schimbare a standardului de viata dupa 65 de ani in urma diminuarii veniturilor, arata raportul BCR. Astfel, pensia publica trebuie completata cu alte resurse financiare care trebuie acumulate incepand cu varsta de 30 de ani.

“Cresterea sperantei medii de viata la nastere la 75 de ani in 2011, de la 70 de ani in 1990 a condus la consolidarea ponderii populatiei de peste 65 de ani in total populatie. In 2011 la fiecare persoana de peste 65 de ani existau 5 persoane apte de munca (15-64 ani), dar mai putin de o persoana era salariat care platea contributii pentru sistemul public de pensii”, a completat Eugen Sinca.

De asemenea, evolutia atipica a numarului de nasteri din perioada 1967-1970 va amplifica presiunea asupra sistemelor publice de sanatate si pensii in jurul anului 2035, ceea ce impune reformarea rapida a sistemului de sanatate prin cooptarea furnizorilor privati de servicii medicale si mentinerea reformelor cheie deja implementate in cadrul sistemului de pensii, a adugat analistul sef de la BCR.