Banca Nationala a Romaniei estimeaza o crestere generala a creditului neguvernamental (pentru companii si populatie) in 2006 cu circa 30 la suta in termeni nominali, mai temperata fata de anul 2005, cand a fost inregistrat un ritm de crestere de 45,3 la suta in termeni nominali, a declarat prim viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, la a treia editie a Forumului Financiar Sud-Est European, care a inceput marti la Bucuresti.
       
In aceste conditii, gradul de intermediere financiara (ponderea creditului neguvernamental in PIB) la finele anului 2006 va continua sa creasca, ajungand la aproximativ 24 la suta fata de 21,1 la suta in 2005.
       
Ponderea creditelor in lei va creste, iar creditele de consum isi vor diminua ponderea comparativ cu creditele imobiliare si ipotecare.
       
"Obiectivul urmarit de banca centrala este acela de a mari dimensiunile si adancimea pietei bancare, a creditului neguvernamental, dar cu conditia mentinerii stabilitatii macroeconomice si a sustenabilitatii finantarii deficitului programat al contului curent al balantei de plati", a spus Florin Georgescu.
       
Potrivit oficialului BNR, puterea de cumparare a populatiei va continua sa creasca, iar structura consumului se modifica in favoarea dotarii cu bunuri de folosinta indelungata.
       
"Conditiile din sectorul bancar permit cresterea cantitativa si diversificarea creditului catre populatie, in mod prudent si diferentiat pe categorii de beneficiari", a aratat prim -viceguvernatorul BNR.
       
Reprezentantul bancii centrale a afirmat ca exista suficient spatiu de dezvoltare in Romania, insa pe baze sanatoase, potrivit reglementarilor prudentiale si noilor norme Basel II, care vor fi aplicate de la 1 ianuarie 2007.
       
Georgescu a precizat ca, in perioada 2001-2005, creditul in Romania a inregistrat o crestere medie anuala de 31,5 la suta, iar la finele lunii martie 2006 creditele in lei devenisera preponderente (50,3 la suta) comparativ cu cele in valuta (49,7 la suta). in martie 2005, creditele in lei aveau o pondere de 39,5 la suta, iar cele in valuta 60,5 la suta.
       
Acesta a explicat ca a fost inregistrata o mutatie de 10,8 procente ca urmare a masurilor de politica monetara si de politica in domeniul creditarii, atat de natura prudentiala cat si administrativa, fapt care eficientizeaza politica monetara.
       
Creditul in valuta a inregistrat deja o scadere pe primul trimestru din 2006, de 1,7 procente, in timp ce anul trecut avea o crestere de 18,9 la suta. Creditul in lei a crescut in 2005 cu 56,8 procente, iar pe primul trimestru al anului in curs cu 16,5 la suta.
       
Creditul destinat populatiei reprezenta la finele anului trecut 7,4 la suta din PIB, fata de numai 0,7 la suta in anul 2001.
       
In primul trimestru din 2006, creditele pe termene scurt inregistrau o crestere de 23,6 la suta fata de decembrie 2005, cele pe termen mediu - 16,1 la suta, iar cele pe termen lung erau in crestere cu 136,6 la suta.
       
Se constata sporirea accelerata a creditelor pentru investitii si a celor pentru bunuri de folosinta indelungata pe seama consolidarii surselor pe termen mediu si lung ale bancilor comerciale, a afirmat prim viceguvernatorul BNR.
       
Creditele ipotecare si imobiliare au sporit anul trecut cu 44,9 la suta, iar in primul trimestru cu unu la suta, iar creditele de consum au inregistrat cresteri de 83,6 la suta si, respectiv, 15,3 la suta.
       
Conform expertilor bancii centrale, factorii de influenta ai cresterii creditului pentru populatie in 2005 au fost accentuarea orientarii bancilor catre retail, reducerea ratelor dobanzilor la creditele in lei si in valuta, cresterea salariului mediu net real in economie.
       
In totalul creditelor acordate populatiei, ponderea creditelor de consum si a celor ipotecare/imobiliare la 31 martie 2006 era in Romania de 77,3 la suta si, respectiv, 22,7 la suta, situatie inversa comparativ cu tarile din zona euro, unde ponderile erau de numai 13 la suta la credite de consum si, respectiv, 70,2 la suta la credite ipotecare/imobiliare.
       
Florin Georgescu a precizat ca expansiunea creditului nu a afectat calitatea portofoliului pe ansamblul sistemului bancar.
       
Ponderile creditelor restante si indoielnice in total credite si in total active in anul 2005 s-au mentinut la nivelul anului anterior (0,3 la suta si, respectiv, 0,2 la suta), ponderea creditelor restante si indoielnice in capitalul propriu s-a diminuat de la 2,1 la suta in decembrie 2004 la 1,5 la suta la sfarsitul anului 2005, iar rata riscului de credit a inregistrat o scadere de 0,3 puncte procentuale (ajungand la 2,6 la suta in decembrie 2005).
       
Averea neta a populatiei a sporit semnificativ, in special datorita cresterii preturilor la activele imobiliare, evolutie care poate conduce la indatorarea in continuare a populatiei, ca efect al majorarii valorii garantiilor imobiliare ale potentialilor debitori, a aratat oficialul BNR, care a avertizat insa ca valoarea averii nete (active totale - pasive totale) trebuie apreciata cu prudenta datorita lichiditatii relativ reduse a pietei imobiliare.
       
Activele financiare ale populatiei sunt slab diversificate, predominand numerarul si depozitele bancare, a mentionat Georgescu. Detinerile de actiuni si obligatiuni ale populatiei sunt insa in crestere constanta (castig mai mare cu risc mai ridicat), semn al dezvoltarii culturii economice. Pasivele financiare ale populatiei sunt dominate de creditele bancare
       
Ponderea datoriei populatiei in venitul disponibil s-a mentinut la un nivel relativ constant, cresterea indatorarii fiind compensata de sporirea venitului disponibil. incepand din mai 2005, trendul indatorarii este crescator, in special pe fondul atractivitatii dobanzilor active.
       
Oficialul BNR a subliniat totodata ca economisirea populatiei necesita o atentie deosebita prin accelerarea reformei sistemului de pensii, strict necesara din cauza inrautatirii situatiei demografice (imbatranirea populatiei).