Furturile din locuinte au reprezentat anul trecut o pondere de 14% din totalul furturilor sesizate Politiei romane, insumand in valoare absoluta un numar de 35.000 de cazuri la nivel national, din care aproximativ jumatate au avut loc in mediul urban, a declarat Calin Aurel (foto), comisar-sef de politie - Directia Investigatii Criminale.
Potrivit comisarului-sef de politie - Constantin Stroescu, director al Institutului de Cercetare si Prevenire a Criminalitatii, in mediul urban cele mai multe fapte de acest gen se produc in intervalul orar 8:00-18:00, iar in mediul rural 18:00-14:00. De asemenea, cele mai multe spargeri de apartamente vizeaza sume de bani, aparatura electronica, telefoane, bijuterii s.a.m.d.. In aceasta privinta, Georgiana Miron, director de marketing si comunicare in cadrul Groupama Asigurari a precizat ca la nivelul portofoliului companiei, dintre clientii care incheie a asigurare ce locuinta facultativa, sub 10% aleg sa-si asigure si bunurile din casa.
"Prevenirea infractiunilor de furt constituie una dintre directiile prioritare de actiune ale structurilor teritoriale de analiza si prevenire a criminalitatii pentru anul 2013. In acest domeniu, acordam o atentie sporita furturilor din locuinte intrucat au un impact puternic in randul membrilor comunitatii si, totodata, pe acest segment de criminalitate exista un potential crescut de reducere a oportunitatilor infractorilor si a prejudiciilor cauzate, prin desfasurarea unor activitati de informare a populatiei cu privire la modalitatile de autoprotectie adecvate", au spus reprezentantii Politiei.
In demersul de abordare a infractionalitatii, Institutul de Cercetare si Prevenire a Criminalitatii colaboreaza cu alte institutii guvernamentale, autoritati locale, ONG-uri, asociatii profesionale, companii private. Campania se va desfasurain perioada mai - iulie 2013, la nivel national, si are drept scop informarea populatiei cu privire la modalitatile de prevenire a furturilor din locuinte. Parteneriatul dintre IGPR si Groupama Asigurari a inceput in urma cu 3 ani, perioada in care a fost deulat si proiectul "Nu-ti lasa masina la indemana hotilor".
Activitatile circumscrise acestei initiative vor viza transmiterea de recomandari cu caracter preventiv prin distribuirea unor materiale informativ-preventive, precum si stabilirea unor intalniri ale ofiterilor de prevenire cu beneficiarii acestui proiect.
Astfel, pentru promovarea mesajelor campaniei, au fost realizate 300.000 de scrisori, adresate cetatenilor, care vor fi depuse in cutiile postale. Totodata, au fost tiparite 150.000 de brosuri si 5.000 de afise ce vor fi distribuite asociatiilor de proprietari, din mediul urban. Afisele vor fi expuse la avizierele blocurilor, la sediile unitatilor de politie, la intrarile in centrele comerciale si locuri publice.
De asemenea, in vederea diseminarii mesajelor destinate prevenirii spargerilor de locuinte, se vor organiza intalniri cu grupuri tinta: asociatii de proprietari, asociatii profesionale, angajati ai unor institutii sau societati comerciale.
Pentru exemplificarea cat mai sugestiva a profilului persoanelor care comit infractiuni de furt din locuinte, la conferinta de presa a participat si un grup de actori profesionisti ce au „interpretat” principalele modalitati de sustragere a bunurilor din locuinte, identificate de politisti.
Hotul muncitor isi atribuie false identitati si calitati – instalator, electrician, lucrator la deratizare, utilitati. Este imbracat de obicei cu echipamente gen salopeta, care sa sugereze apartenenta la diferite institutii. Are asupra sa mai multe tipuri de legitimatii false cu diverse nume, in functie de calitatea pe care si-o atribuie.
Hotul oportunist este acela care profita de usi/geamuri lasate deschise de catre proprietari. Va fi imbracat sport – trening, adidasi care imita marci cunoscute, sapca, ochelari de soare.
Hotul semi-mascat este tipul comun de spargator prin efractie. Este imbracat cu haine inchise la culoare, blugi, geaca, poarta un fes pe cap, cat mai mult tras pe ochi, care, eventual se poate transforma si in cagula. Are asupra sa un rucsac cu cateva scule, gen pontoarca, ruptor, lera, manusi.
Hotul intelectual este imbracat decent sau elegant, poarta cravata, ochelari si are asupra sa o geanta diplomat in care, in loc de documente, are instrumente de spargere.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Despre autor
Te-ar putea interesa și:
