Dezvoltarea sistemului este benefica din moment ce destinde povara sistemului de stat care este depasit, iar bunul mers al administrarii fondurilor private de pensii, respectiv obtinerea de performante investitionale pozitive in beneficiul celor 6 milioane de clienti, depinde decisiv de un mediu legislativ propice, stabil si predictibil, care sa nu reverseze parametrii esentiali ai sistemului, potrivit sursei mentionate.

Sistemul de pensii private obligatorii (Pilonul II), care acopera in prezent aproape 5,8 milioane de participanti, trebuie protejat prin mentinerea calendarului existent de transfer al contributiilor sociale catre fondurile de pensii private (cresterea ratei contributiei de la 4% in 2013 la 6% in 2016, cu cate 0,5pp anual). De asemenea, viabilitatea in ansamblu a acestui sistem trebuie sa fie protejata, in special in ceea ce priveste eficienta costurilor.

Cat despre, sistemul de pensii private facultative (Pilonul III), care administreaza economiile a circa 300.000 de participanti, FIC spune ar trebui sa fie consolidat prin cresterea treptata a stimulentelor fiscale pentru a facilita aderarea la aceste fonduri de pensii. In statele vecine functioneaza deja stimulente fiscale mai consistente pentru a incuraja economisirea privata in vederea pensionarii si, deci, atenuarea pe termen lung a presiunilor asupra bugetului public de pensii. Deductibilitatea pentru contributiile la Pilonul III ar trebui majorata la 1.000 EUR / an, sunt de parere investitorii.

Recomandarile investitorilor straini

FIC recomanda continuarea cresterii ratei de contributie la fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) cu 0,5 puncte procentuale pe an, de la 4% in 2013 la 6% in 2016, precum si extinderea in continuare a deductibilitatii fiscale aplicabile contributiilor angajatorilor la fondurile de pensii facultative (Pilonul III) de la 400 EUR / an in prezent la 1.000 EUR / an.

Avand in vedere sustenabilitatea inca precara a sistemului public de pensii, precum si prognozele demografice nefavorabile, doar reformarea parametrica periodica a sistemului public nu este suficienta, de una singura, pentru a consolida pe termen lung bugetul de pensii si a asigura pensii sigure si adecvate pentru generatiile viitoare de romani. In acest sens, continuarea dezvoltarii sistemului de pensii private lansat in perioada 2007-2008 este absolut necesara pentru imbunatatirea capacitatii generale a sistemului de pensii de a-si respecta promisiunile catre populatia activa. Doar suplimentarea sistemului public de pensii cu un sistem de pensii private (bazat pe capitalizare) puternic care sa suplimenteze componenta publica PAYG, va fi in masura sa atenueze presiunile unei populatii care imbatraneste rapid, precum si deteriorarea raporturilor de dependenta demografica si sistemica, sunt de parere investitorii.

In paralel cu reformele din sistemul public, fondurile private de pensii au beneficiat, desi cu o oarecare intarziere, de continuarea dezvoltarii potrivit cadrului legal. Astfel, fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) au incasat in perioada 2010-2012 contributii in continua crestere, gratie majorarii procentului de contributie virat in administrare privata (de la 2% din veniturile brute lunare ale participantilor in 2008 si 2009 la 4% in 2013). De asemenea, fondurile de pensii private facultative (Pilonul III) au continuat sa atraga tot mai multi participanti dornici sa economiseasca pe cont propriu in vederea pensionarii si gratie extinderii deductibilitatii fiscale (pana la 400 EUR / an atat pentru angajator – suma scutita de impozit si toate contributiile sociale – cat si pentru angajat – suma scutita doar de impozitul pe venit).

De la lansarea lor din urma cu 5-6 ani si pana in prezent, fondurile de pensii private din Romania au ajuns la un numar de 6 milioane de clienti (conturi individuale), active nete de peste 10,2 miliarde RON si performante investitionale real-pozitive. Pilonul II a inregistrat, pe toata durata de functionare, un randament mediu anual de 11,5%, pana la finele anului 2012, cifra similara pentru Pilonul III fiind de 7,7%. Aceste rezultate indica faptul ca sectorul pensiilor private ar trebui sa beneficieze de o mai mare dezvoltare.

In opinia FIC, predictibilitatea si stabilitatea legislativa reprezinta o conditie esentiala pentru atragerea si mentinerea investitiilor. In procesul de lansare si setare a sistemului de pensii private din Romania, actionarii societatilor de administrare a fondurilor de pensii au investit sume de peste 500 de milioane de euro, pentru care estimeaz` un orizont de recuperare de 10-15 ani. Bunul mers al administrarii fondurilor private de pensii, respectiv obtinerea de performante investitionale pozitive in beneficiul celor 6 milioane de clienti, depinde in mod decisiv de un mediu legislativ propice, stabil si predictibil, care sa nu reverseze parametrii esentiali ai sistemului.

Citeste si:

Asadar, FIC recomanda mentinerea stabilitatii legislative in domeniu si a viabilitatii de ansamblu a acestui sistem, precum si adoptarea legii privind plata pensiilor private si unele masuri de incurajare a extinderii acoperirii fondurilor de pensii facultative (Pilonul III), prin dialog cu industria de profil.

Continuarea dezvoltarii fondurilor private de pensii

In statele vecine functioneaza deja stimulente fiscale mai consistente pentru a incuraja economisirea private in vederea pensionarii si deci atenuarea, pe termen lung, a presiunilor asupra bugetului public de pensii.

De exemplu, in Cehia (cea mai dezvoltata piata de pensii facultative din regiunea Europei Centrale si de Est), plafonul anual de deducere fiscala este de 8% din salariul brut, adica peste 900 de euro pe an pentru fiecare angajat (calculat la salariul mediu). De asemenea, statul ofera in contul fiecarui participant o contributie fixa suplimentara in valoare de circa 5 euro pe luna, adica un beneficiu net suplimentar de 60 de euro pe an, echivalent al unei deduceri fiscale de inca 400 de euro pe an pentru fiecare client. Astfel, plafonul total de deducere este de peste 1.300 de euro pe an, fapt care a dus in 16 ani la o acoperire de 90% a pensiilor private facultative in populatia activa a Cehiei.

In Polonia, contributiile angajatilor la pensiile facultative sunt scutite in totalitate de impozitul pe venit, iar plafonul de deducere fiscala pentru angajatori este de 7% din salariul brut al angajatului, adica 600 de euro pe an, calculat la salariul mediu.

In Ungaria, contributiile angajatilor sunt scutite in limita a 30% din contributii (peste 400 de euro pe an, calculat la salariul mediu), iar contributiile angajatorilor sunt scutite in totalitate de la plata impozitului pe venit.

In Bulgaria, toate contributiile virate de indivizi in sistemul de pensii facultative sunt deductibile de la plata impozitului pe venit in limita a 10% din venitul anual al participantilor. In plus, contributiile virate de angajatori sunt deductibile integral in limita a 360 de euro pe an.

In Estonia, contributiile la pensiile facultative sunt deductibile de la plata impozitului pe venit in limita a 15% din venitul anual al participantului. In Letonia, contributiile la pensiile facultative sunt de asemenea deductibile total in limita a 10% din venitul anual al participantului.