Desi romånii din afara granitelor aduc in tara de peste 5 ori mai multi bani decit profitul tuturor bancilor din Romånia, acestea nici nu-i baga in seama, incurcate in propriile mecanisme birocratesti. Doar cinci banci discuta cu „capsunarii”, atunci cind vine vorba sa le finanteze afacerile pe care vor sa si le deschida cu banii adusi in tara. Cel putin atunci cind vine vorba de credite, cei peste 1,5 milioane de romåni care muncesc cu forme legale in strainatate sint refuzati de majoritatea bancilor romånesti. Doar cinci institutii bancare lucreaza cu acestia, desi veniturile pe care le realizeaza ei sint mult mai mari decit ale celor care lucreaza in tara pe salarii mult mai mici.

DOAR PENTRU DEPOZITE, BANII LOR SINT BUNI

De pilda, Gheorghe Doroltan din Minau-Maramures lucreaza, din ‘91, in Spania, in constructii. Degeaba; pentru o banca romåneasca el aproape ca nu exista. „Am venit anul trecut in tara cu 80.000 de euro. Am intrat la BRD, cu contractul de munca la mine. Cind le-am zis ca lucrez afara, mi-au spus ca pot depune banii la ei, ca sint in siguranta. Dar pentru un credit, sa mai stau citeva luni. Pai, eu am de ridicat case, nu am vreme de stat dupa fundul lor. Nu mi-am depus la ei nici un ban. Am mers la alta banca. Asta ca sa nu mai zic ca i-am spus doamnei ca lunar pot trimite cite 4-5.000 de euro, ca sa-mi iau aici pamint. Stiti ce mi-a spus? Sa-mi cumpar pamint acolo unde lucrez! E posibil asa ceva?“, se intreaba Doroltan.

El este doar unul din cazurile celor citeva milioane de romåni care plaseaza bani in Romånia de citeva ori mai mult decit angajatul mediu. Altii ca el lucreaza pe perioade determinate si vor sa-si investeasca banii in domeniul imobiliar sau sa-si ridice o casa cu ajutorul unui credit bancar. Cind se adreseaza insa bancilor, acestea ii refuza, invocind normele interne sau strictetea birocratica a legii creditului ipotecar. Potrivit acesteia, beneficiarii creditelor trebuie sa fie cetat eni romåni, cu domiciliul in Romånia.

BANCILE CARE IES DIN COLOANA

Citeste si:

BCR, BRD-SG, Banca Romåneasca, Banca Transilvania si Piraeus Bank – acestea sint institutiile financiare care au produse speciale destinate muncitorilor romåni din strainatate. „BCR acorda credite imobiliare persoanelor aflate la munca in strainatate cu contract legal de munca. Valoarea imprumutului pe care un astfel de solicitant il poate obtine depinde de veniturile nete certe obtinute in baza contractului de munca pe care acesta il are in tara respectiva”, ne-a declarat Cornel Cojocaru, purtatorul de cuvint al BCR. E drept, pentru a se acoperi de riscul de frauda sau de accident, bancile solicita documente suplimentare, autentificate notarial.

DOBINZI DIFERENTIATE

Diferent ele dintre ofertele celor cinci banci care crediteaza romånii care muncesc in afara tarii constau doar in marimea dobinzii si prea putin in setul de documente solicitat clientului. Astfel, la Banca Romåneasca, dobinda creditului imobiliar este de 9,5% (euro sau dolari), iar avansul solicitat se ridica la un sfert din valoarea creditului. In plus, cei care doresc sa ia un credit de la aceasta institutie trebuie sa aiba minimum un an vechime la locul de munca din strainatate.

GARANTII SUPLIMENTARE PENTRU CREDITUL DE NEVOI PERSONALE

Exista si posibilitatea contractarii unui credit pentru nevoi personale, insa e nevoie de un coplatitor, cetatean romån care obtine venituri salariale in Romånia. Dintre toate ofertele de pe piata, BCR are in prezent oferta cea mai buna, la dobinda cea mai mica. La BRD, de pilda, dobinda este de 9,64 la suta, documentele solicitate fiind aceleasi ca si la BCR. O alta banca ce lucreaza cu nerezidentii este si Banca Transilvania, unde dobinda la creditele imobiliare se ridica la 11 la suta, sau Piraeus Bank, unde „costul” creditului (dobinda) este de 9,5 % pe an. Cuantificat, totalul creditelor acordate „capsunarilor” reprezinta, conform statisticilor oficiale, sub 1 la suta din totalul creditelor acordate. Procent considerat infim de catre oficialii BNR. Nu se poate impune bancilor comerciale sa ia in calcul solicitarile nerezidentilor. Dar banii lor pot fi o sursa de profit pentru banca.